Dragostea – Dovada uceniciei, 11 octombrie

Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii. Ioan 13:35

Dorința cea mare, pe care Hristos și-a exprimat-o la această ultimă întâlnire cu ucenicii, a fost ca ei să se iubească unii pe alții așa cum i-a iubit El. Despre lucrul acesta le vorbise iar și iar. “Vă poruncesc”, a spus El în mod repetat, “să vă iubiți unii pe alții.” Prima Sa poruncă când a fost singur cu ei în camera de sus a fost: “Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții.” Porunca aceasta era nouă pentru ucenici, pentru că ei nu se iubiseră unii pe alții așa cum îi iubise Hristos. El a văzut că ei trebuie să fie stăpâniți de idei și impulsuri noi; că trebuie să practice principii noi; prin viața și moartea Lui, ei trebuiau să primească o nouă înțelegere a iubirii. Porunca de a ne iubi unii pe alții avea un înțeles nou în lumina jertfei Sale. Întreaga lucrare a harului este o slujire continuă, plină de iubire, de efort de abnegație și de sacrificiu de sine. În timpul fiecărei ore petrecute de Hristos pe pământ, iubirea lui Dumnezeu se revărsa de la El în râuri nestăvilite. Toți care sunt plini de Duhul Său vor iubi așa cum a iubit El. Același principiu care L-a animat pe Hristos îi va impulsiona în toate relațiile lor unul cu altul.

Această iubire este dovada uceniciei lor. “Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unul pentru altul.” Când oamenii sunt legați între ei, nu prin forță sau interes personal, ci prin iubire, ei arată lucrarea unei influențe care este mai presus de orice influență omenească. Acolo unde există această unitate, este dovada că în om este restaurat chipul lui Dumnezeu și că a fost implantat un nou principiu de viață. Arată că în natura divină există putere pentru a rezista forțelor supranaturale ale răului și că harul lui Dumnezeu biruie egoismul inerent al inimii firești.

Iubirea aceasta, manifestată în biserică, va provoca fără îndoială mânia lui Satana. Hristos n-a croit pentru ucenicii Săi o cale ușoară. “Dacă vă urăște lumea”, a zis El, “să știți că pe Mine M-a urât înaintea voastră. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteți din lume și pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăște lumea. Aduceți-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: ‘Robul nu este mai mare decât stăpânul său’. Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. Dar vă vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentru că ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis.” Evanghelia trebuie să fie dusă mai departe printr-o luptă agresivă, în mijlocul opoziției, primejdiilor, pierderilor și suferințelor. Dar cei care fac lucrarea aceasta nu fac altceva decât să meargă pe urmele Domnului – Hristos lumina lumii, 677, 678

Devoționalul face parte din cartea  ”Lift Him Up”  de Ellen G. White 

Adaptare: Adina Păltineanu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *