Și, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi şi le zice: ‘Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută’. Luca 15:6
Mi-a fost atrasă atenția asupra parabolei oii pierdute. Cele nouăzeci și nouă de oi sunt lăsate în pustie și începe căutarea celei care s-a rătăcit. Când oaia pierdută este găsită, păstorul o ridică pe umerii săi și se întoarce cu bucurie. Nu se întoarce murmurând și certând sărmana oaie, pentru că i-a provocat atâtea necazuri, ci el se întoarce plin de bucurie cu povara oii pe umeri.
Și se cere o demonstrație și mai mare de bucurie. Prietenii și vecinii sunt chemați să se bucure alături de cel care a găsit-o: „Căci mi-am găsit oaia care era pierdută”. Tema bucuriei a fost găsirea; nu s-a insistat asupra rătăcirii, deoarece bucuria găsirii a depășit mâhnirea pierderii și grija, încurcătură și pericolele suportate în căutarea oii pierdute și aducerea ei acasă în siguranță. „Tot așa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni neprihăniți care n-au nevoie de pocăință.” – Mărturii pentru comunitate 3, 99.
Isus a dat pilda oii pierdute pentru studiul nostru. Păstorul adevărat le lasă pe cele nouăzeci și nouă și merge în pustie oricare ar fi costul și suferința pentru El însuși…. Câte dintre oile rătăcitoare și pierdute ați căutat și adus înapoi la staul cu o inimă plină de compasiune, duioșie, iertare și iubire? Câte cuvinte de încurajare ați spus oilor rătăcite, cuvinte care să vă coste durere, neliniște și multe neplăceri? … Ați spus cuvinte mângâietoare de speranță, curaj și iertare, purtând pe cel rătăcit pe umerii voștri, bucurându-vă la fiecare pas și spunând: „Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută?”
Studiați viața și caracterul Domnului Hristos și căutați să imitați exemplul său. Comportamentul neconsacrat al unora dintre cei care pretind că ei cred solia îngerului al treilea a avut ca rezultat conducerea în pustie a unora dintre bietele oi; și cine este cel care a manifestat grija unui păstor pentru cele pierdute și rătăcite? Nu este timpul să fim creștini atât în practică, cât și în mărturisirea de credință? Ce bunăvoință, ce milă, ce simpatie tandră, a manifestat Isus față de omenirea suferindă! Inima care bate la unison cu inima Sa mare de iubire infinită, va arăta compasiune fiecărui suflet nevoiaș și va fi clar că are gândul lui Hristos…. Fiecare suflet suferind are dreptul la compasiunea celorlalți, iar cei care sunt pătrunși de dragostea lui Hristos, plini de milă, tandrețe și compasiune, vor răspunde la orice apel la compasiunea lor…. Fiecare suflet care încearcă să renunțe la rătăciri și să se întoarcă la Dumnezeu are nevoie ajutorul celor care au o inimă tandră, plină de compasiune și iubire asemenea lui Hristos – The Review and Herald, 16 octombrie 1894
Devoționalul face parte din cartea ”Lift Him Up” de Ellen G. White
Traducere și adaptare: Adina Păltineanu
Imagine de Babs Müller de la Pixabay
