Domnul a văzut că el se întoarce să vadă şi Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului şi a zis: „Moise! Moise!” El a răspuns: „Iată-mă!” Dumnezeu a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt.” Exodul 3:4, 5
Venise vremea eliberării lui Israel. Dar scopul lui Dumnezeu urma să fie împlinit într-un mod care să disprețuiască mândria umană. Eliberatorul urma să meargă ca un păstor umil, doar cu un toiag în mână; dar Dumnezeu avea să facă din acel toiag simbolul puterii Sale. Ducându-și într-o zi turmele lângă Horeb, „muntele lui Dumnezeu”, Moise a văzut un rug în flăcări…. O voce dinspre flăcări l-a chemat pe nume. Cu buzele tremurânde, el a răspuns: „Iată-mă.” A fost avertizat să nu se apropie ireverențios….
Umilința și reverența ar trebui să caracterizeze comportamentul tuturor celor care vin în prezența lui Dumnezeu. În numele lui Isus, putem veni înaintea Lui cu încredere, dar nu trebuie să ne apropiem de El cu îndrăzneala îngâmfării, ca și cum El ar fi la același nivel cu noi înșine. Există unii care se adresează marelui și atotputernicului și sfântului Dumnezeu, care locuiește într-o lumină de neatins, ca și cum s-ar adresa unui egal sau chiar unui inferior. Sunt unii care se comportă în casa Lui așa cum nu ar îndrăzni să o facă în sala de audiență a unui conducător pământesc. Aceștia ar trebui să își amintească că ei sunt în fața Celui pe care serafimii îl adoră, în fața căruia îngerii își acoperă fețele. Dumnezeu trebuie venerat în mod deosebit; toți cei care își dau seama cu adevărat de prezența Sa se vor pleca cu umilință în fața Lui….
În timp ce Moise aștepta înaintea lui Dumnezeu într-o teamă plină de respect, cuvintele ce i se adresau continuară: “…. Acum vino, Eu te voi trimite la Faraon, și vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel”.
Uimit și îngrozit de poruncă, Moise s-a dat înapoi. … Moise a văzut în fața lui dificultăți care păreau insurmontabile. Ce dovadă putea el să dea poporului său că Dumnezeu îl trimisese cu adevărat? …
I s-au dat acum dovezi care apelau la simțurile lui. I s-a spus să arunce toiagul la pământ. Când a făcut acest lucru, “toiagul s-a prefăcut într-un șarpe; și Moise fugea de el”. I s-a poruncit să-l prindă și acesta s-a făcut din nou toiag, în mâna sa. … Domnul l-a asigurat pe Moise că propriul Său popor, precum și Faraon, ar trebui să fie convinși că Unul mai puternic decât regele Egiptului se manifesta printre ei…. Dumnezeu i-a binecuvântat ascultarea promptă, iar el a devenit elocvent, plin de speranță, stăpân pe sine și bine pregătit pentru cea mai mare lucrare dată vreodată omului. Acesta este un exemplu a ceea ce face Dumnezeu pentru a întări caracterul celor care au încredere deplină în El și se supun fără rezerve poruncilor Sale – Patriarhi și profeți, 251-255.
Devoționalul face parte din cartea ”Lift Him Up” de Ellen G. White
Adaptare: Adina Păltineanu
