A venit la ai Săi și ai Săi nu L-au primit. Ioan 1:11
Între planul divin și planul omenesc este o permanentă discordanță, un anumit decalaj. Dumnezeu a pășit în lume prin Fiul Său ca s-o salveze din păcat și venirea lui Mesia ar fi trebuit salutată în mod corespunzător. Nici chiar poporul ales nu a reușit să discearnă ocazia de aur a lumii și s-o fructifice în mod corespunzător. Un număr relativ modest de oameni au reușit cumva să accepte că ceasul salvării sosise. Nici chiar ucenicii aleși providențial de Învățătorul oamenilor nu au fost pe fază cu Maestrul lor, continuându-și experiența paralel și defazat față de Dumnezeu întrupat în Isus.
Este astăzi, oare, o sincronizare mai bună între așteptările lui Dumnezeu și realitățile concrete ale vieții și ascultării poporului ales? Cum poate fi redus decalajul dureros dintre planul și calea divină și planul și căile noastre? Sunt eu conștient de acest decalaj și în viața mea spirituală? Cum pot deveni mai bine informat și mai conștient de adevărata stare a lucrurilor în ceea ce mă privește personal? Cum pot ajunge din urmă mișcarea divină și să fiu sincronizat cu Dumnezeu în propria dezvoltare spirituală și în împlinirea misiunii pe care Dumnezeu mi-o încredințează?