28 noiembrie – Tacit

O zi istorisește alteia acest lucru, o noapte dă de știre alteia despre El. Și aceasta fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit. Psalmii 19:2,3

Acordul tacit este o realitate profundă construită migălos și temeinic. Acest acord emană înțelegere, armonie, convergență și grandoare specifice Divinității Însăși. Lucrurile din natură vorbesc fără cuvinte despre realități transcendente pe care ele le emană candid și natural ca natura însăși.

Din înălțimea cerului, zorii fiecărei zile se revarsă peste lume cu promisiunea și speranța unei zile mai bune. Uneori această speranță se adeverește, alteori realitatea crudă ne aduce aminte că trăim încă în lumea de jos, de la poalele zorilor. Oricum, seara își despletește frumusețile peste aceeași lume, de partea cealaltă a cerului, unde soarele se duce la culcare pentru a se întoarce dimineață dinspre răsărit ca un mire, ca un viteaz, ca un netulburat, puternic victorios asupra nopții care cedează locul zilei fără regret și fără resemnare, ci plină de propriile oferte de bine și refacere.

Noaptea a fost mai întâi, seară fecundă pregătindu-se să nască viața în dimineața următoare, asociată cuminte și fidelă cu cea cu care se îmbină complementar în a închega împreună o zi completă.

Ziua și noaptea se înțeleg în mod tacit, fără negocieri tensionate și fără revendicări egoiste, fiecare cedează simplu și natural locul celeilalte într-o succesiune permanentă de bunăvoință și generozitate. Fără cuvinte își transmit una alteia mesajul de lumină și repaus, reflectând esența Ființei lui Dumnezeu și esența ființelor create.

Doamne, în această sarabandă a bucuriei mă prind și eu vorbind în mod tacit și implicit, despre Tine și despre dragostea Ta fără cuvinte și fără zbateri inutile, oferind celor din jur vigoarea și odihna Ta. Amin!

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *