Isus le-a zis: ”V-am arătat multe lucrări bune, care vin de la Tatăl Meu – pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?” Ioan 10:32
Isus S-a declarat a fi adevăratul Păstor, pentru că Și-a dat viața Sa pentru oile Sale. El spune: „Tatăl Mă iubeşte, pentru că Îmi dau viaţa ca iarăşi s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăşi; aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl Meu.”
Isus a rostit aceste cuvinte în auzul unei mari mulțimi de oameni, și o impresie profundă a fost făcută asupra inimilor multora dintre cei care ascultau. Cărturarii și fariseii erau plini de gelozie pentru că El era privit cu ochi buni de mulți…. În timp ce El se prezenta pe Sine ca fiind Adevăratul Păstor, fariseii au spus: „Are drac, este nebun. De ce-L ascultați?” Dar alții au distins vocea Adevăratului Păstor, și au spus:
„Cuvintele acestea nu sunt cuvinte de îndrăcit. Poate un drac să deschidă ochii orbilor?” … Şi Isus Se plimba prin Templu, pe sub pridvorul lui Solomon. Iudeii L-au înconjurat şi I-au zis: „Până când ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne-o desluşit.” „V-am spus”, le-a răspuns Isus, „şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine. … Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc şi ele vin după Mine.”… Eu şi Tatăl una suntem.
Cu ce hotărâre și putere a rostit El aceste cuvinte. Evreii nu mai auziseră niciodată asemenea cuvinte de pe buze omenești și o influență convingătoare le-a însoțit; pentru că se părea că divinitatea strălucea prin umanitate când Isus a spus: „Eu și Tatăl Meu una suntem”…. Isus i-a privit cu calm, fără să clintească și a spus: „V-am arătat multe lucrări bune, care vin de la Tatăl Meu – pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?”
Maiestatea cerului stătea în picioare, calm și sigur, ca un zeu în fața adversarilor Săi. Fețele lor încruntate, mâinile pline de pietre, nu L-au intimidat. El știa că forțe nevăzute, legiuni de îngeri, erau în jurul Lui, și la un singur cuvânt de pe buzele Lui ar lovi cu groază mulțimea, dacă ar încerca să arunce o singură piatră asupra Lui. El a stat în fața lor neînfricat. De ce nu au zburat pietrele spre țintă? Pentru că divinitatea a străfulgerat prin umanitate, iar ei au primit o revelație și au fost convinși că pretențiile Lui nu erau pretenții obișnuite. Mâinile se deschid și pietrele cad la pământ. Cuvintele Sale I-au afirmat divinitatea, dar acum prezența Sa personală, lumina ochilor Săi, măreția atitudinii Sale, depuneau mărturie despre faptul că El era Fiul iubit al lui Dumnezeu – The Signs of the Times, 27 noiembrie 1893.
Devoționalul face parte din cartea ”Lift Him Up” de Ellen G. White
Traducere și adaptare: Adina Păltineanu
