După ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi. Luca 22:32
De trei ori Petru Îl tăgăduise pe față pe Domnul său și de trei ori Domnul Isus a obținut de la el asigurarea iubirii și loialității sale, îndreptând întrebarea aceea hotărâtă ca pe o săgeată ghimpată către inima lui rănită. Înaintea ucenicilor adunați, Isus descoperise profunzimea pocăinței lui Petru și dovedise cât de umil era acum ucenicul cândva lăudăros.
Din fire, Petru era îndrăzneț și impulsiv și Satana se folosise de aceste caracteristici ale lui pentru a-l doborî. Chiar înainte de căderea lui Petru, Isus îi spusese: “Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta; și după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întărești pe frații tăi.” (Luca 22, 31-32.) Acel timp venise și transformarea lui Petru era evidentă. Întrebările cercetătoare și provocatoare ale Domnului nu primiseră un răspuns înflăcărat și înfumurat; iar datorită umilinței și pocăinței lui, Petru era mai bine pregătit decât mai înainte să lucreze ca păstor al turmei…
Înainte de căderea lui, Petru vorbea mereu nechibzuit, din impulsul de moment. Era totdeauna gata să-i corecteze pe alții, să-și spună părerea, fără să înțeleagă el însuși despre ce este vorba sau ce trebuia să spună. Dar Petru cel convertit era diferit. Și-a păstrat râvna de pe vremuri, dar harul lui Hristos i-a călăuzit zelul. Nu mai era nici pripit, nici încrezut, nici îngâmfat, ci liniștit, stăpân pe sine, gata să se lase învățat. Astfel, el putea să pască atât mielușeii, cât și oile turmei lui Hristos.
Modul în care Mântuitorul S-a purtat cu Petru avea o lecție atât pentru el, cât și pentru frații lui. Îi învăța că trebuie să-l întâmpine pe cel greșit cu răbdare, simpatie și iubire iertătoare. Cu toate că Petru Îl tăgăduise pe Domnul său, iubirea pe care Isus i-o purta nu a slăbit niciodată. Tocmai o astfel de iubire trebuie să simtă și sub păstorul pentru oile și pentru mieii încredințați în grija sa. Amintindu-și de slăbiciunea și greșeala lui, Petru trebuia să ocupe de turma sa cu aceeași tandrețe cu care Hristos se ocupase de el….
Isus a mers singur cu Petru, pentru că avea să-i spună anumite lucruri numai lui. Înainte de moartea Sa, Isus îi spusese: “Tu nu poți veni acum după Mine, dar unde Mă duc Eu, vei veni mai târziu”. La aceasta, Petru a răspuns: “Doamne, de ce nu pot veni după Tine acum? Eu îmi voi da viața pentru Tine.” (Ioan 13, 36-37.) Când a zis lucrurile acestea, el nu știa pe unde vor merge picioarele lui Hristos. Petru fusese înfrânt când venise încercarea, dar acum urma să i se dea un nou prilej să-și dovedească iubirea față de Hristos. … În felul acesta, Isus i-a făcut cunoscut lui Petru cum urma să moară; chiar îi precizase că va întinde mâinile pe cruce…. El s-a simțit dispus să sufere orice moarte pentru Domnul său. – Hristos, lumina lumii, 812-815
Devoționalul face parte din cartea ”Lift Him Up” de Ellen G. White
Adaptare: Adina Păltineanu
