29 martie – Debusolare

Copiii voștri vor rătăci patruzeci de ani prin pustie și vor ispăși astfel păcatele voastre. Numeri 14:33

Debusolarea are un singur sens și anume a rămâne fără busolă și a fi dezorientat. Cam acest lucru s-a întâmplat cu copii lui Israel care s-au revoltat la primirea raportului necredincios despre țara promisă. Timp de patruzeci de ani evreii aveau să rătăcească prin pustie în ciuda faptului că destinația lor finală era doar la câteva săptămâni distanță. În acest timp de călătorie fără destinație, ei aveau să fie totuși, susținuți pe cheltuiala divină pentru a învăța lecția migăloasă și greoaie a dependenței de Dumnezeu. Momentele de debusolare sunt totuși momente ale susținerii divine.

Cum mă ajută istoria exodului lui Israel să îmi găsesc rostul atunci când parcă lucrurile nu se leagă și par să se dezlănțuie haotic în viața mea? Ce elemente trebuie să am în vedere pentru a înțelege de ce Dumnezeu îngăduie să fiu uneori dezorientat și nesigur de parcursul meu personal? Cum mă pot reorienta atunci când constat că am umblat pe un drum greșit și trebuie să corectez ruta pentru a ajunge sigur la destinație? Care sunt reperele mele fixe în funcție de care să îmi orientez sensul vieții? Cum ajut pe cineva care trece prin momente de debusolare?  

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *