28 februarie – Cârcotaș

Ioan 12:5 De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei și să se fi dat săracilor?

Cuvintele lui Iuda erau meșterite foarte bine pentru a crea diversiune în rândul celor prezenți de față la fapta de mare valoare morală și spirituală a Mariei. Iuda era un cârcotaș fără pereche. Se pricepea să creeze nemulțumire și ceartă din care să tragă folosul maxim. Nu toți cârcotașii urmăresc neapărat un câștig material așa cum este cazul de față cu Iuda. Unii dintre ei își fac o profesie în sine de a fi nemulțumiți și a-și exprima nemulțumirile sub pretextul corectitudinii sociale. Rămâne de văzut, până la urmă, ce însemnă fermitate morală și ce este bârfă ieftină.

Cum pot evita postura de cârcotaș având în vedere atât de multe lucruri care merg prost în societatea contemporană și chiar în biserica mea? Dacă fapta Mariei încuviințată de Învățătorul a putut fi criticată chiar cu succes, cât de atent trebuie să fiu cu critica mea pentru a nu deveni cârcotă iar eu un cârcotaș? Care este antidotul pentru nemulțumire? Ce lecții am nevoie să învăț pentru a evita defectul de caracter care m-ar face cârcotaș în dezacord cu Dumnezeu și cu adevărul Său? Mă poate ajuta Dumnezeu și pe mine să reduc la minimum spiritul de ceartă atât de prolific astăzi?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *