22 ianuarie – Ambră

Noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii și printre cei ce sunt pe calea pierzării. 2 Corinteni 2:15

Ambra este o substanță cu proveniență neatractivă și neinteresantă, s-ar putea spune chiar de origine reprobabilă. Trebuie ucis un cașalot, un animal masiv din mediul acvatic, pentru a obține o anumită cantitate de substanță de bază pentru industria aromelor și parfumurilor fine și scumpe. Dar efectul ambrei asupra simțului mirosului înnobilează și înalță o lume întreagă. Prin asociere, în străfundurile sufletului omenesc se poate afla o mireasmă care atunci când este adusă la lumină și la cunoștința simțurilor și emoțiilor celor din jur, produce efecte miraculoase. Aceasta este aroma prezenței lui Hristos în viața celor credincioși.

Ce fel de miros specific răspândesc eu în jur, printre cei ce sunt pe calea salvării și pe care îi întâlnesc la biserică, sau pretutindeni, printre oameni?  Ce efect are prezența, interacțiunea, sau influența mea printre cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu? Dacă îmi dau seama că răspândesc un miros care nu mă onorează nici pe mine și nici pe Dumnezeul meu, cum remediez lucrurile? Unde este fântâna miraculoasă în care mă pot spăla, albi și înnobila pentru a putea purta cu cinste mireasma lui Hristos? Cum îi ajut și pe alții să-și corecteze farmecul personal respectându-le demnitatea personală și intimitatea?

Foto: Marius Popa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *