Mă voi scula și mă voi duce la tatăl meu. Luca 15:18
Ambiția este un alt cuvânt cu semnificație dublă. Ambiția poate fi pofta după glorie și parvenire, sau poate fi determinarea necesară de a opera o schimbare imediată a statutului și nivelului de acțiune necesară. Fiul pierdut în propria sa rătăcire, își pune ambiția să pună capăt statutului său de slugă josnică și înjosită, prin propria sa ruină, și se decide să se smulgă de la porci, pentru a se întoarce acasă, la tatăl său. Pragurile interioare pe care le are de trecut nu sunt nici puține și nici ușoare, dar dorința sa arzătoare de izbăvire le depășește cu bine pe toate. Curând va fi acasă, iar familia sa va fi reîntregită.
În ce sens îmi folosesc ambiția mea personală? Caut locurile de frunte cu orice preț, sau vreau să mă dezvolt până la limita mea superioară de competență? Care este resortul care mă face să merg și astăzi mai departe? Cât egoism și câtă jertfire de sine se manifestă în deciziile și efortul meu de a progresa? Care este modelul după care se desfășoară viața mea în devenire? Ce ambiție sfântă urmez pentru a-mi desăvârși alergarea în mod fericit și sfânt? Ce să fac în momentele mele de șovăială și lipsă de determinare și ce să fac cu nepăsarea și indolența?
