Eu însumi sunt încredințat că sunteți plini de bunătate. Romani 15:14
Mihai urmărea defilarea rapidă a panourilor publicitare de pe pereții stației de metrou când, la două scaune de el, un om trecut de a doua tinerețe se făcu alb la față și corpul i se muie din toate încheieturile. Cei din jur priveau indiferenți cum omul era pe punctul de a se prăbuși din scaun. Dintr-o săritură, Mihai ajunse lângă el tocmai când lucrurile erau pe punctul să degenereze. Îl cuprinse în brațe și îl susținu cât putu de bine, în timp ce metroul tocmai intra în stație.
Deși mai avea câteva stații de mers, Mihai luă omul în brațe și păși pe peron, căutând din ochi o bancă. O descoperi foarte aproape, îl așeză pe om întins și scoase telefonul să cheme ambulanța. Între timp, cineva i se alătură să ajute. Când au apărut cu o targă, paramedicii au vrut să știe ce legătură avea Mihai cu pacientul. „Călătoream pur și simplu în același metrou”, a răspuns el. „Ai un suflet plin de bunătate, tinere”, i-au spus peste umăr cei de la ambulanță, în timp ce ridicau targa.
Bunătatea este comportamentul omului bun, iar acest lucru nu este o pură întâmplare. În primul rând, bunătatea este o alegere. Mihai ar fi putut să-și vadă de treabă și să privească în altă parte. El nu era cel mai apropiat om de bărbatul care avea nevoie de ajutor, în sens strict acesta nu era aproapele lui, dar el a ales să intervină. Nu putea sta nepăsător când cineva avea nevoie de ajutor.
Bunătatea este o preocupare care își are și motivația, și recompensa integrate în același act de facere de bine. Bunătatea se cultivă, se dezvoltă, crește odată cu întreaga viață spirituală. Ea se alimentează din Modelul divin, pe care, contemplându-L, începem să Îl reproducem în propria viață, spre slava lui Dumnezeu.
Eu, dacă aș fi fost în locul lui Mihai, cum aș fi procedat? Cum trebuie să reacționez în astfel de cazuri?
Materialul face parte din devoționalul ”Sensuri și contrasensuri” de Ion Buciuman
Versiunea audio: Bunătate
