Dezvăluind caracterul lui Hristos

Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniștea pe vecie” Isaia 32:17.

Hristos va fi pentru poporul Său tot ceea ce exprimă aceste cuvinte dacă ei vor asculta invitația și vor veni le El. El va fi pentru ei viață și putere, tărie și eficiență, înțelepciune și sfințenie. Dumnezeu ne cheamă să trăim viața lui Hristos, să dezvăluim lumii această viață.

Putem, putem să dăm pe față asemănarea cu Domnul nostru divin. Putem cunoaște știința vieții spirituale. Putem să onorăm pe Făcătorul nostru. Dar o facem? O, ce exemplu ilustru avem în viața pe care a trăit-o Hristos pe acest pământ! El ne-a arătat ce putem realiza prin cooperarea cu divinitatea. Trebuie să căutăm unirea despre care vorbește El când spune:” Rămâneți în Mine, şi Eu voi rămânea în voi” (Ioan 15:4). Această unire este mai profundă, mai puternică, mai de nădejde, decât orice altă unire și este cea care produce tot binele. Cei care sunt astfel uniți cu Mântuitorul sunt controlați de voința Sa și sunt mișcați de iubirea Sa ca să sufere cu cei ce suferă, să se bucure cu cei ce se bucură, să simtă a profundă simpatie pentru toți cei ce sunt în slăbiciune, durere sau suferință.

Oriunde merg eu îndemn pe oameni să păstreze pe Hristos înălțat. El este mereu același ieri, azi și în veci, căutând totdeauna să ne facă bine, să ne încurajeze și să ne călăuzească, conducându-ne mai departe pas cu pas. Ceea ce este El astăzi- un mare preot credincios, cu milă pentru slăbiciunile noastre – va fi și mâine și pentru totdeauna. El este călăuza, învățătorul, sfătuitorul, prietenul nostru, revărsând mereu binecuvântările Sale asupra noastră, ca  răspuns la credința noastră. El ne invită să rămânem în El. Când facem aceasta, când locuim cu El, orice divergență, orice proastă dispoziție, orice iritare, vor înceta….

Știu că atunci când cer Domnului să fie ajutorul meu, El nu mă va respinge, pentru că este dorința mea de a face voia Lui și a slăvi numele Său. Eu sunt slab, dar depinzând cu totul de El, obțin putere. Așezând povara mea asupra Purtătorului de poveri, găsesc mângâiere și putere și speranță. Aceasta este dorința mea – să găsesc odihnă trainică la picioarele Sale. În timp ce mă prind ferm de mâna Sa, El mă conduce în siguranță. Dumnezeul cel viu va fi bucuria și veselia sufletului meu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.