Căci voi cinsti pe cine Mă cinsteşte. 1 Samuel 2:30
În însușirea înțelepciunii babilonienilor, Daniel și tovarășii lui au avut mult mai mult succes decât colegii lor cercetători; dar învățătura lor nu a venit din întâmplare. Ei și-au obținut cunoștințele prin folosirea cu credincioșie a puterilor lor sub călăuzirea Duhului Sfânt. S-au așezat în legătură cu Izvorul oricărei înțelepciuni, făcând din cunoașterea lui Dumnezeu temelia educației lor. În credință se rugau pentru înțelepciune și puneau în practică rugăciunile. Se așezau acolo unde Dumnezeu îi putea binecuvânta. Evitau ceea ce le-ar fi slăbit puterile și au profitat de fiecare ocazie pentru a deveni inteligenți în toate domeniile de învățare. Ei au urmat regulile de viață, care le puteau oferi cu siguranță putere intelectuală. Ei au căutat să-și însușească cunoștințe cu un singur scop — acela de a-L onora pe Dumnezeu. Și-au dat seama că pentru a fi reprezentanții adevăratei religii în mijlocul religiilor false ale păgânismului, trebuie să aibă o inteligență clară și să desăvârșească un caracter creștin. Și Dumnezeu Însuși a fost Învățătorul lor. Rugându-se în mod constant, studiind conștiincios, păstrând legătura cu Cel Nevăzut, umblau cu Dumnezeu, așa cum făcuse Enoh.
Adevăratul succes în orice domeniu de activitate nu este rezultatul întâmplării, al accidentului sau al destinului. Este rezultatul providențelor lui Dumnezeu, răsplata credinței și înțelepciunii, a virtuții și perseverenței. Calitățile mentale fine și un nivel moral ridicat nu sunt rezultatul unui accident. Dumnezeu oferă oportunități; succesul depinde de cum le folosim.
În timp ce Dumnezeu lucra în Daniel și în tovarășii lui “voința și îndeplinirea după buna Sa plăcere”, ei lucrau la propria lor mântuire. (Filipeni 2, 13.). Aici este dezvăluită punerea în aplicare a principiului divin de colaborare, fără de care nu poate fi obținut nici un succes adevărat. Efortul omenesc nu folosește la nimic fără puterea divină; iar fără efortul omenesc, efortul divin nu este de niciun folos pentru mulți. Pentru a ne însuși harul lui Dumnezeu, trebuie să ne asumăm partea noastră. Harul Său este dat pentru a lucra în noi voința și înfăptuirea, dar niciodată ca substitut pentru efortul nostru.
Așa cum Domnul a cooperat cu Daniel și cu tovarășii săi, tot așa El va coopera cu toți cei care se străduiesc să facă voia Sa. Și prin împărtășirea Duhului Său, El va întări fiecare scop adevărat, fiecare hotărâre nobilă. Cei care merg pe calea ascultării vor întâmpina multe piedici. Influențe puternice și subtile îi pot lega de lume; dar Domnul este capabil să facă inutil orice factor care lucrează pentru înfrângerea aleșilor Săi; în puterea Sa, ei pot birui orice ispită, pot învinge orice dificultate. – Profeți și regi, 486,487.
Devoționalul face parte din cartea ”Lift Him Up” de Ellen G. White
Adaptare: Adina Păltineanu
