Vegheați să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare și-a vândut dreptul de întâi născut. Evrei 12:16
Farfuria ca simbol al împlinirii nevoii de hrană a jucat un rol determinant în istoria salvării. Pentru un fruct interzis, Adam și Eva au pierdut Paradisul și odată cu ei tot neamul omenesc. Esau și-a pierdut dreptul de întâi născut ca urmare a unei farfurii de ciorbă de linte aburindă. Fiul lui Dumnezeu Isus Hristos l-a învins pe vrășmașul în pustia ispitei, comportându-Se demn față de sugestiile sale de a Se ajuta pe Sine cu pâinea pe care ar fi putut-o obține instant. Hristos a învins chiar acolo unde omul a fost învins. El ne transmite și nouă rodul muncii sufletului Său.
Ce rol joacă și ce loc ocupă mâncarea și băutura în comportamentul meu de zi cu zi? Reușesc să ajung la echilibrul dintre ceea ce am nevoie și ceea ce îmi place? Mă domină ceea ce îmi place, sau principiul se află cu un pas înaintea plăcerii? Dacă privesc cu atenție la lumea din jur, cum aș putea ajuta pe cineva să-și îmbunătățească stilul de viață în ce privește hrana, pentru o cât mai bună sănătate și cât mai împlinită viață sub toate aspectele ei? Este în farfuria mea ceea ce trebuie, care are gustul și aspectul potrivit și conținutul care să-mi facă bine sub toate aspectele?
