20 februarie – Călăuzire

Galateni 5:16 Zic dar: umblați cârmuiți de Duhul și nu împliniți poftele firii pământești.

Aici, Pavel afirmă că există două forțe antagonice care se oferă să ne îndrume în viață: Duhul Domnului și firea pământească. Comportamentul nostru se află mai mult sau mai puțin sub influența uneia sau alteia dintre aceste două puteri modelatoare. Motivația Duhului este altruistă, după modelul divin. Motivația lumească este egoistă, după modelul demonic. Între cele două perspective se află libertatea și capacitatea noastră de alegere. Nu avem o variantă de independență absolută. Foarte repede presupusa libertate și independență acționează egoist și egocentric fără Duhul Sfânt.

De ce se manifestă atât de ușor și de natural firea pământească în timp ce influența Duhului este așa de anevoioasă? Cum mă pot familiariza mai bine cu prezența și lucrarea divină în viața mea? Cum îmi pot folosi corect alegerea și voința pentru a mă așeza mai confortabil sub influența înnobilatoare a lui Dumnezeu și a mă ține cât mai departe de tendințele înnăscute spre rău și spre păcat? Ce să fac și cum să procedez cu derapajele mele dureroase din viața spirituală? Cum pot ajuta pe cineva care are nevoie de mai multă determinare în experiența religioasă?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *