Capul bisericii, 1 octombrie

El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, Cel întâi născut dintre cei morţi, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietate. Coloseni 1:18

De la înălțare, Hristos a continuat lucrarea Sa pe pământ prin soli aleși, prin care El vorbește fiilor oamenilor și slujește nevoilor lor. Marele Cap al bisericii îngrijește de lucrarea Sa prin uneltele omenești rânduite de Dumnezeu ca reprezentanți ai Săi.

Poziția celor care au fost chemați de Dumnezeu să lucreze prin cuvânt și învățătură pentru zidirea bisericii Sale este una de o covârșitoare răspundere. În locul lui Hristos, ei trebuie să stăruie pe lângă bărbați și femei să se împace cu Dumnezeu; și ei pot aduce la îndeplinire misiunea lor numai dacă primesc înțelepciune și putere de sus. Slujitorii lui Hristos sunt păzitorii spirituali ai poporului încredințat grijii lor. Lucrarea lor a fost asemănată cu aceea a străjerilor. În vechime, deseori erau așezate santinele pe zidurile cetăților, de unde, din anumite puncte de observație, ei puteau supraveghea locurile importante care trebuiau păzite și să avertizeze despre apropierea unui inamic. De credincioșia lor depindea siguranța tuturor celor dinăuntru. La anumite intervale de timp, li se cerea să se cheme unii pe alții pentru a se asigura că toți erau treji și că nimeni nu pățise nimic rău. Strigătul de bucurie sau de avertizare era transmis de la unul la altul, fiecare repetând chemarea, până ce ecoul ei dădea ocol cetății. …

Este privilegiul străjerilor de pe zidurile Sionului să trăiască atât de aproape de Dumnezeu și să fie atât de sensibili la șoaptele Duhului Sfânt, încât El să poată lucra prin ei spre a le spune bărbaților și femeilor despre pericolul în care se află și să le arate calea spre locul de siguranță. Ei trebuie să-i avertizeze cu credincioșie cu privire la rezultatul sigur al fărădelegii și cu aceeași credincioșie să apere interesele bisericii. Nicicând ei nu trebuie să-și slăbească vigilența. … Glasurile lor trebuie să se ridice ca un sunet de trâmbiță și niciodată ei nu trebuie să sune o notă șovăielnică, nesigură….

Cel care slujește sub steagul însângerat al lui Emanuel va avea de îndeplinit lucruri care cer eforturi eroice și răbdare stăruitoare. Însă ostașul crucii stă neclintit în prima linie a luptei. … El își dă seama că are  nevoie de putere de sus. Biruințele pe care le obține.  … îl determină să se sprijine tot mai mult pe Cel Puternic. Sprijinindu-se pe această Putere, el este făcut destoinic să prezinte solia mântuirii cu atâta putere, încât aceasta vibrează și în alte minți…

Văzându-L pe Cel care este nevăzut se dobândește puterea și vigoarea sufletului, iar puterea păcatului asupra minții și a caracterului este zdrobită.  – Faptele apostolilor, 360-363

Devoționalul face parte din cartea  ”Lift Him Up”  de Ellen G. White 

Adaptare: Adina Păltineanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *