198 – Hagiografie

Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitați-vă cu băgare de seamă la sfârșitul felului lor de viețuire și urmați-le credința. Evrei 13:7

Hagiografia este o ramură a teologiei care se ocupă de studiul vieții sfinților, sau mai degrabă, (de)scrierea vieții sfinților. Sfinții au fost oameni excepționali care s-au confruntat cu aceleași riscuri, solicitări și dileme cu care ne confruntăm și noi, dar care au găsit o modalitate personală de a răzbi și a izbuti în lupta vieții și a credinței.

Lista sfinților este în funcție de o mulțime de opțiuni personale sau colective, eventual decizii ale forurilor bisericești care se ocupă de canonizarea numelor celor care sunt declarați sfinți. Din punct de vedere biblic, lista sfinților este mult mai generoasă decât oricare altă listă propusă de vreo comisie de evaluare numită sau tutelată de vreo biserică. A se vedea modul de adresare al lui Pavel față de credincioșii bisericii din Corint (vezi 1 Corinteni 1:2) care se confruntau cu tot felul de probleme de învățătură, morală și disciplină bisericească. Din punctul meu de vedere, sfinții sunt toți cei de la care avem ceva de învățat din punct de vedere spiritual. Acesta este și scopul hagiografiei sau hagiologiei.

Cred că în lista sfinților noștri ar trebui să fie incluși martirii de ieri și de astăzi și mulți alți oameni, bărbați și femei, tineri și vârstnici din orice limbă seminție și popor care au lăsat un model de viață trăită cu folos. În mod deosebit, ultima parte a vieții sfinților este plină de semnificație și lecții de urmat. Până și greșelile și defectele de caracter ale sfinților ne pot ajuta să ne numărăm bine zilele și să căpătăm o inimă înțeleaptă.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *