024 – Absolvire

Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiți. Isaia 53:5

În sens activ „absolvire” are semnificația de terminare cu succes a unei perioade de pregătire academică. În sens pasiv „a fi absolvit” înseamnă a fi scutit de pedeapsă.

Existența păcatului în viața și istoria umană a creat o serie întreagă de complicații, printre care și situația în care omul este pasibil de pedeapsă și încă una foarte serioasă – pedeapsa capitală. Pentru cititorul neavizat amenințarea pedepsei pentru păcat poate părea o născocire teologică exagerată și fără sens, dar pentru cercetătorul obișnuit cu problematica biblică, acest lucru nu este deloc exagerat.

Orice observator pertinent poate constata că moartea este o finalitate naturală și inevitabilă a vieții, în timp ce aspirația întregii creații și cu precădere a omului, este gândul veșniciei. Scriptura ne învață că la început nu a fost așa. Perspectiva lui Adam și a Evei era viața veșnică, liberă și fericită, fără nici o limitare sau amenințare. Dar lucrurile nu au mers așa prea departe. Printr-un intrus în grădină a intrat păcatul în lume și prin păcat a intrat și moartea. Folosindu-se de un șarpe aflat într-o condiție excepțională înainte de acest incident, vrășmașul a reușit să câștige pe om de partea lui, făcând ca răul să-și găsească azil pe planeta noastră.

Moartea o fost o consecință pe care omul a cunoștea din capul locului, așa că nu putea invoca nici o scuză pentru a fi exceptat de la efectele sigure ale acesteia. Atunci Dumnezeu a făcut un lucru surprinzător pentru a-Și respecta adevărul adus la cunoștința omului și pentru a-l absolvi pe om de pedeapsa meritată. El a luat viața unui miel nevinovat în prezența celor doi condamnați, deci a făcut să se arate moartea cuiva în locul lor, pentru a le mai da un timp de har în care ascultarea lor avea să fie pusă din nou la probă.

Această procedură din partea lui Dumnezeu avea să fiu un tip, adică un fel de umbră a jertfei Adevăratului Miel al lui Dumnezeu care avea să ridice păcatul lumii, pentru a-i absolvi pe păcătoși de pedeapsă și pentru a le crea șansa întoarcerii din nou în grădina primordială. 

Doamne, în fața acestui tablou rămân fără cuvinte. Bunătatea și îndurarea Ta mă copleșesc. Amin!

Versiunea audio:

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *