ʺCăci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate vecinică de slavăʺ 2 Corinteni 4:17.
Noi pretindem a fi depozitarii legii lui Dumnezeu și ca popor ce pretinde a avea o lumină mai mare și a trăi la un standard mai înalt decât orice alt popor de pe pământ, ar trebui să dăm pe față o mai mare desăvârșire a caracterului, un devotament mai profund, înălțând lucrurile sfinte și veșnice. Cea mai solemnă solie a fost încredințată celor care au primit lumina adevărului și lumina noastră ar trebui să strălucească în raze clare pentru a lumina calea celor ce sunt în întuneric și astfel să slăvim zilnic pe Dumnezeu în viețile noastre.
Fiecare membru al bisericii are o responsabilitate individuală ca membru al bisericii vizibile și lucrător în via Domnului, și ar trebui să facă tot posibilul pentru a păstra armonia, unirea și dragostea în biserică…
Dovada că Dumnezeu a trimis pe Isus ca Răscumpărător este unitatea bisericii. Este o dovadă pe care lumea n-o poate tăgădui și nici nu-i poate rezista. Unitatea și armonia este argumentul convingător. De aceea Satana este mereu la lucru pentru a împiedeca această armonie și unitate, pentru ca fiind martori la lupte, certuri și disensiuni, necredincioșii să devină dezgustați de creștinism și să se întărească în necredință și lipsă de religiozitate. Dumnezeu este dezonorat de către cei care mărturisesc adevărul în timp ce sunt în dușmănie unul cu altul.
Dacă mărturisirea noastră… [de a avea] adevăruri mai mari decât alte denominațiuni nu conduce la o consacrare mai adâncă, la vieți mai curate și mai sfinte, la ce ne ajută acest adevăr? Ar fi fost mai bine pentru noi să nu fi văzut niciodată lumina adevărului, decât să mărturisim că îl acceptăm și să nu fim sfințiți prin el.
Ca să determinăm cât de mult este implicată o chestiune în convertirea sufletului de la eroare la adevăr, trebuie să apreciem valoarea nemuririi, trebuie să simțim durerile morții a doua. Trebuie să înțelegem onorurile și slava care așteaptă pe cei răscumpărați și să înțelegem ce înseamnă să trăiești în prezența Celui care a murit ca să poată înălța, înnobila și să dea biruitorului o diademă regală.
Valoarea unui suflet nu poate fi estimată pe deplin. Cât de recunoscători vor fi cei răscumpărați și glorificați când își vor aminti de cei care au fost instrumentele salvării lor. Niciunul nu va uita lucrarea sa neegoistă, eforturile perseverente, răbdarea și stăruința sa, dorința arzătoare a inimii pentru aceste suflete care ar fi putut fi pierdute, dacă și-ar fi neglijat datoria sau ar fi obosit în facerea binelui. – Manuscris 1, 18 februarie 1880, ʺDificultățile bisericii.ʺ
Devoționalul face parte din cartea Priviți în sus de Ellen G. White. Pentru mai multe cărți scrise de Ellen G. White vizitați site-ul www.egwwritings.org și alegeți versiunea în limba română.
