ʺPaşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale, şi nu mi se clatină picioarele. Strig către Tine, căci m-asculţi, Dumnezeule! Pleacă-Ţi urechea spre mine, ascultă cuvântul meu!ʺ Psalm 17:5, 6.
Domnul l-a îndrumat pe Moise să le reamintească copiilor lui Israel modul în care S-a purtat El cu ei, cu prilejul eliberării lor din Egipt, şi minunata lor ocrotire în pustie. El trebuia să le reamintească de necredinţa şi cârtelile lor atunci când erau aduşi în încercări, precum şi marea milă şi bunătate iubitoare a Domnului, care nu i-a părăsit niciodată. Aceasta avea să le stimuleze credinţa şi să le întărească curajul…
Este tot atât de drept şi esenţial ca poporul lui Dumnezeu de azi să ţină minte când şi cum au fost puşi la încercare şi unde i-a părăsit credinţa; unde au primejduit cauza Lui prin necredinţa lor şi prin încrederea lor în sine. Mila lui Dumnezeu, providenţa Lui sprijinitoare, eliberările Lui de neuitat, toate trebuie să fie reamintite pas cu pas.
Atunci când revizuieşte trecutul în felul acesta, poporul lui Dumnezeu trebuie să vadă că Domnul repetă mereu purtările Sale. Ei ar trebui să înţeleagă avertismentele date şi ar trebui să se ferească de a mai repeta greşelile lor. Renunţând la dependenţa lor de sine, ei trebuie să se încreadă în El, pentru a se feri de a dezonora iarăşi Numele Lui. La fiecare victorie pe care o câştigă Satana, sunt puse în primejdie multe suflete. Unii ajung să fie supuşi ispitelor lui, fără a mai putea să se salveze vreodată…
Dumnezeu trimite încercări pentru a se dovedi cine va rezista cu credincioşie ispitei. El îi aduce pe toţi în situaţii grele, pentru a vedea dacă se vor încrede într-o putere din afară şi mai presus de ei. Fiecare are trăsături de caracter nedescoperite care trebuie să iasă la lumină prin încercare. Dumnezeu îngăduie ca aceia care sunt încrezuţi să fie greu ispitiţi, ca să poată înţelege neajutorarea lor.
Când vin asupra noastră încercări, când înaintea noastră nu putem vedea o mai mare prosperitate, ci o strâmtorare care necesită sacrificiu din partea tuturor, cum vom primi şoptirile lui Satana, că urmează să avem timpuri foarte grele? Dacă ascultăm sugestiile lui, va izbucni necredinţa în Dumnezeu… Ar trebui să privim la lucrarea pe care El a făcut-o, la reformele pe care le-a săvârşit. Noi ar trebui să adunăm dovezile binecuvântărilor cerului, ca o garanţie spre bine, zicând: „Doamne, noi credem în Tine, în slujitorii Tăi şi în lucrarea Ta. Ne vom încrede în Tine.“ – Mărturii vol.7, pag. 210, 211.
Devoționalul face parte din cartea Să fii ca Isus de Ellen G. White.
