Nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol. Apocalipsa 3:17
Iată josnicia întruchipată în îngerul bisericii in Laodiceea. Aici sunt descrise două percepții diametral opuse cu privire la același subiect: starea spirituală. Laodiceeanul se percepe pe sine ca bogat, prosper, în siguranță și în deplinătatea calităților de dorit pentru cineva. Martorul credincios îl apreciază ca ocupând cea mai josnică poziție socială, cu referire de fapt la condiția sa spirituală. Dumnezeu nu se oprește doar la a stabili diagnosticul Laodiceei. El îi oferă un tratament și o strategie de ieșire din situația de criză. Astfel, josnicia va fi înlocuită de demnitate, favoare și salvare divină.
Cum pot face diferența dintre un moment de cercetare a Duhului lui Dumnezeu, când înțelegerea cu privire la starea mea nenorocită mă îndeamnă la pocăință și dezvoltare spirituală, sau gândurile negre cu privire la mine care mă conduc la depresie și abandonarea luptei spirituale? Ce vrea să spună Pavel când se consideră „nenorocitul de mine”? A descoperit el lumina de la capătul tunelului, sau continuă să se auto-compătimească păgubitor și reducționist? Pot păși alături de el în cunoașterea lui Hristos și a iubirii Sale înnobilatoare, care mă conduce pas cu pas spre victorie?
