Au ajuns la Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă și șaptezeci de finici. Exodul 15:27
Călătoria lui Israel prin pustie a fost plină de peripeții și riscuri. În căutarea lor după resursele minime de existență este foarte posibil să fi avut de multe ori iluzia unei întinderi de apă în depărtare. Noi am numi astăzi acest fenomen optic: fata morgana. Aceasta este o iluzie optică prezentă în condițiile deșertului. Oamenii încep să vadă diverse forme de obiecte oglindindu-se într-o apă imaginară, dar când se apropie, ori imaginea dispare, ori se mută mai departe. La Elim, după Mara nu a fost o iluzie, realitatea celor șapte izvoare și palmierii din preajma lor erau acolo pentru popor.
Am văzut vreodată răsărind din dogoarea asfaltului o pânză de apă în depărtare care s-a dovedit de fapt a fi o iluzie optică? Care este diferența dintre iluzie și realitate? Cum pot evita decepția pe care mi-o aduce iluzia și să rămân ancorat în realitate? Cum pot accepta realitatea, oricât de neplăcută ar fi, și să evit iluzia, oricât de promițătoare s-ar arăta? Cum s-ar traduce umblarea după năluci în ce privește experiența spirituală? Ce limite trebuie impuse imaginației pentru a nu depăși domeniul real și a naviga într-un spațiu imaginar și ireal?
