Capitolul 33 – Aveți credință în Dumnezeu!

”Aveți credință în Dumnezeu!” Aceste cuvinte au fost rostite de Mântuitorul nostru ucenicilor Săi atunci când aceștia și-au exprimat surprinderea față de ofilirea bruscă a smochinului neroditor. Marcu 11:22. Ele nu sunt mai puțin aplicabile pentru tine astăzi decât au fost pentru mica grupă care L-a urmat pe Isus în drumurile Sale prin Iudeea. Ele sunt cuvinte de viață veșnică pentru păcătosul care stă în întuneric și în umbra morții. Ele sunt suma a tot ceea ce vorbește Dumnezeu sufletului tău, prin diferitele moduri prin care comunică cu tine.

Ai credință în Dumnezeu? Știi că o ai? Ești sigur că știi ce este credința? Ucenicii credeau că au credință, dar în timpul testului și al încercării au fost au fost găsiți deficitari. Credința rezistă la orice încercare; dar cea care nu este credință, nu rezistă la încercare. Dacă ai credință, vei rămâne neclintit în furtunile și ispitele acestei vieți muritoare. Dar dacă ceea ce crezi că este credință este doar o contrafacere a credinței, atunci când furtuna bate cu putere, casa ta se va prăbuși. Este deosebit de important să știi acum dacă ai casa construită pe nisip sau pe stâncă solidă.

Stânca solidă este cuvântul lui Dumnezeu; și nu există credință fără acest cuvânt. Stânca este Hristos, iar Hristos este Cuvântul. Ioan 1:1, 14. Acest cuvânt poate să nu ți se pară solid; dar este. Nu suntem obișnuiți să ne gândim la cuvinte ca fiind solide ca stâncile, dar acest lucru este adevărat pentru cuvântul Domnului. Acel cuvânt este la fel de real ca Dumnezeu Însuși. Și în timp ce pământul și lucrurile pământești vor trece, cuvântul Domnului va rămâne la fel de tare ca și tronul cel veșnic. Prin acest cuvânt au luat ființă și prin acel cuvânt vor fi dizolvate și vor dispărea.

Credința este compusă din două elemente – convingerea și cuvântul lui Dumnezeu. Credința contrafăcută are doar unul dintre aceste elemente; ei îi lipsește întotdeauna cuvântul. Ea se sprijină pe altceva – pe un sentiment, pe o impresie, sau speranță, dorință, sau pe un raționament, sau pe cuvântul unei anumite persoane. Credința acceptă cuvântul lui Dumnezeu, indiferent cum se citește, fără să pună întrebări. Credința prefăcută este adesea obligată să explice cuvântul. Credința autentică „lucrează prin dragoste”. Credința prefăcută fie nu lucrează deloc, fie lucrează printr-un  motiv care își are rădăcina în eu.

Mântuitorul a spus că, dacă ai credință, poți cere orice vei vrea de la Dumnezeu și ți se va da. Dar atunci când ai credință, vei cere după voia lui Dumnezeu, iar Dumnezeu îți va asculta întotdeauna o astfel de cerere și îi va răspunde; pentru că credința se odihnește întotdeauna pe cuvântul lui Dumnezeu, care este expresia voinței Sale. Și când ceri cu credință, vei crede că vei primi lucrurile pe care le-ai cerut, bazându-ți credința pe promisiunea lui Dumnezeu. Nu doar crezi că le primești, ci literalmente le primești cu adevărat. Așa că face toată diferența din lume pentru tine, dacă ai sau nu credință. Unii oameni știu și vor recunoaște marile beneficii care vin din credința în alți oameni. Dar prin orbirea și perversitatea minții lor firești, ei gândesc că nu poate fi obținut nimic substanțial din credința în Dumnezeu.

Devoționalul face parte din cartea  ”Living by Faith”  de E. J. Waggoner și A.T. Jones

Traducere: Adina Păltineanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *