Alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus. Filipeni 3:14
Asemenea unui atlet aflat în cursă, apostolul își face socotelile cum să termine alergarea în cei mai buni termeni pentru a se califica pentru decernarea premiului chemării sale cerești. Expresia care încheie textul citat este chintesența pasajului. În Hristos Isus este o expresie cheie nu numai în acest text ci si în multe altele. Noi nu putem ajunge la sfârșitul cursei decât în strânsă dependență de Isus Hristos. În acest caz laurii trebuie să-i împărțim cu El. Avem o descriere a ritualului de decernare a premiilor în care Însuși Hristos îi va încorona pe finaliști, iar ei vor depune coroanele la picioarele Maestrului.
Ce înseamnă pentru mine să fiu pe primul loc în același timp și pe același loc cu ceilalți competitori? Ce atribute de caracter trebuie să-mi dezvolt dacă finalul cursei mele depinde de sosirea la finiș concomitent cu ceilalți alergători? Are vreo importanță lucrul în echipă dacă este ca rezultatul final să însumeze contribuțiile noastre ale tuturor? Cum mă voi exprima atunci când Maestrul îmi va pune coroana care se datorează jertfei Sale și muncii sufletului Său? Cum voi purta un însemn al biruinței știind că meritele Lui sunt cele care au câștigat cursa pentru viața veșnică?
