Capitolul 24 – Viața Cuvântului – prima parte

Viața cuvântului este viața lui Dumnezeu, pentru că este insuflată de Dumnezeu, iar suflarea lui Dumnezeu este viață. Viața și puterea sa sunt atestate astfel: „Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăișuri, pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, a încheieturile și măduva, judecă simțirile și gândurile inimii”. Evrei 4:12. Mântuitorul a spus despre cuvintele lui Dumnezeu: „Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt Duh și viață”. Ioan 6:63. Să vedem ce dă cuvântului viața sa.

Deuteronomul 30 descrie blestemele pentru neascultarea față de lege și binecuvântările pentru ascultare. Poporul este din nou îndemnat să respecte legea și li se spune ce va face Domnul pentru ei dacă se vor pocăi de neascultarea lor. Apoi Moise continuă: „Porunca aceasta pe care ţi-o dau eu azi nu este mai presus de puterile tale, nici departe de tine.  Nu este în cer, ca să zici: ‘Cine se va sui pentru noi în cer şi să ne-o aducă, pentru ca s-o auzim şi s-o împlinim?’  Nu este nici dincolo de mare, ca să zici: ‘Cine va trece pentru noi dincolo de mare şi să ne-o aducă, pentru ca s-o auzim şi s-o împlinim?’ Dimpotrivă, este foarte aproape de tine, în gura ta şi în inima ta, ca s-o împlineşti.” Deuteronomul 30:11-14.

Acum, comparați cu atenție cu acest pasaj cuvintele apostolului Pavel în Romani 10:6-10: „Pe când iată cum vorbeşte neprihănirea, pe care o dă credinţa: „Să nu zici în inima ta: ‘Cine se va sui în cer?’ (Să pogoare adică pe Hristos din cer.) sau: ‘Cine se va pogorî în Adânc?’ (Să scoale adică pe Hristos din morţi.)” Ce zice ea deci? „Cuvântul este aproape de tine: în gura ta şi în inima ta.” Şi cuvântul acesta este cuvântul credinţei, pe care-l propovăduim noi. Dacă mărturiseşti, deci, cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit.  Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire.”

Dacă citiți cu atenție acest text, veți vedea cu ușurință că al doilea pasaj este un citat din primul, cu adăugiri în paranteze. Aceste adăugiri sunt comentarii făcute de Duhul Sfânt. Ele spun exact ce a vrut să spună Moise prin cuvântul „poruncă”.

În Romani, Duhul Sfânt a clarificat mai bine ceea ce s-a vrut să spună în primul pasaj. Observați că aducerea poruncii jos din ceruri se arată a fi același lucru cu aducerea lui Hristos jos de sus, iar aducerea poruncii din adânc este același lucru cu aducerea lui Hristos din morți.

Ce se arată prin aceasta? Nici mai mult nici mai puțin decât faptul că porunca, legea – întregul cuvânt al Domnului – este identic cu Hristos. Nu înțelegeți greșit. Aceasta nu înseamnă că Hristos nu este nimic mai mult decât literele, cuvintele și propozițiile pe care le citim în Biblie. Departe de asta. Adevărul este că, dacă citiți Biblia și nu găsești nimic altceva decât simple cuvinte, cum ar fi cele pe care le poți găsi în orice altă carte, nu ai găsit deloc cuvântul adevărat. Ceea ce înseamnă că adevăratul cuvânt nu este o literă moartă, ci este identic cu Hristos. Dacă găsești cu adevărat cuvântul, atunci Îl găsești pe Hristos, și dacă nu-L găsești pe Hristos în cuvânt, nu ai găsit cuvântul lui Dumnezeu.

Devoționalul face parte din cartea  ”Living by Faith”  de E. J. Waggoner și A.T. Jones

Traducere: Adina Păltineanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *