Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii. Pavel, în Romani 3:28
Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă. Iacov, în Iacov 2:24
Nu spune apostolul Iacov că numai credința nu poate mântui un om, și credința fără fapte este moartă? Să analizăm o clipă aceste cuvinte. Prea mulți, dintr-o intenție sinceră, au pervertit înțelesul acestor cuvinte transformându-le într-un legalism mort. Iacov chiar spune că fără fapte credința este moartă, iar acest lucru este de acord în cel mai deplin sens cu ceea ce tocmai am citat și am scris [din Pavel]. Căci dacă credinţa fără fapte este moartă, atunci absența faptelor arată absența credinței, căci ceea ce este mort nu există.
Dacă un om are credință, faptele vor apărea cu siguranță, și prin credință nu e loc de lăudăroșie. Numai cei care se încred în totalitate în faptele moarte se laudă, sau cei a căror profesiune de credință este o bătaie de joc. ”Ce-i folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mântuiască?” (Iacov 2:14)
Răspunsul, desigur, este că nu poate. De ce nu? Pentru că nu o are.
Trebuie oare să condamnăm puterea credinței doar pentru că nu face nimic pentru un om care pretinde în mod fals că o are? Faptul că el nu are fapte bune – nu are roada Duhului – arată că el nu are credință, în ciuda mărturiei sale convingătoare. Credința nu are puterea să mântuiască un om care nu o posedă. Îndreptățirea, de la început până la sfârșit și în tot timpul, este numai prin credință. Creștinul nu poate fi îndreptățit prin fapte tot așa cum nici păcătosul nu poate fi. Dar asta nu înseamnă că faptele nu au nimic de a face cu credința. Credința care îndrepățește este acea credință care îl face pe om un împlinitor al legii. Cineva nu este îndreptățit prin credință și prin fapte, ci numai prin credința care lucrează prin fapte.
Waggoner, Bible Echo, August 1, 1890. 2.
Waggoner, Waggoner on Romans, p. 76
Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, A. T. Jones și E. J. Waggoner
Traducere: Roxana Duminică
