De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. Romani 8:28
Aici întâlnim noțiunea „chemării” și acest lucru îi descurajează pe unii. Un frate va spune: ”Poate că eu nu sunt chemat, nu sunt deloc sigur că sunt. De aceea, lucrul acesta nu funcționează pentru mine.” Chestiunea chemării poate fi rezolvată foarte ușor. Pe cine a chemat Dumnezeu? ”Şi Duhul şi Mireasa zic: „Vino!” Şi cine aude să zică: „Vino!” Şi celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieţii fără plată! (Apocalipsa 22:17)
Chemarea este pentru fiecare bărbat, femeie și copil de pe pământ. Cei care o aud trebuie să o primească și să o transmită mai departe. Bunătatea lui Dumnezeu este suficient de mare pentru a primi pe fiecare persoană; ”Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” (Ioan 3:16)
Aceste două texte sunt suficiente pentru a sfărâma în bucățele tot gunoiul teologic care a fost scris pentru a dovedi că Dumnezeu a ales pe câțiva pe care i-a chemat și pe alții nu. Niciun suflet să nu stea departe crezând că el nu este chemat. Nu toți vin, nu toți își însușesc sfatul lui Petru de a-și întări chemarea și alegerea; dar aceasta nu este vina lui Dumnezeu.
Uneori ne este frică de acel cuvânt, ”ales.” Este vreun motiv să ne fie frică? Nu; pentru că fiecare poate fi un candidat și fiecare candidat poate fi ales. Darul gratuit prin har al îndreptățirii vieții este dat pentru toți (Romani 5:18). În momentul în care renunți la eu și Îl iei pe Hristos în schimb, ai tot ce are Hristos de oferit. El este capabil să te binecuvânteze ”întorcând pe fiecare din voi de la fărădelegile sale.” (Fapte 3:26)
Tot ceea ce este necesar pentru viață și evlavie ne este dat în Hristos. Prin urmare sufletul care stă în Hristos poate fi la fel de ferm și sigur ca Stânca veacurilor. Toată lumea este chemată la părtășia cu Hristos dacă va accepta. Suntem aleși în El, după buna Sa plăcere, spre lauda slavei harului Său.
Waggoner, General Conference Bulletin, 1891, No. 13
Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, A. T. Jones și E. J. Waggoner
Traducere: Roxana Duminică
