339 – Aluat

Împărăția cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala. Matei 13:33

Aluatul ca simbol și ilustrație în Scriptură are o aplicație multiplă, variată și completă. Prin el Dumnezeu exemplifică și lucruri pozitive și experiențe negative. În cazul de față este vorba despre creșterea spirituală.

Aluatul este supus unui proces de fermentație care transformă o cocă primară într-un produs secundar de calitate nutritivă superioară. Aluatul lucrează din interiorul plămădelii făcând să se dezvolte atât volumul cât și calitatea acesteia. Masa materialului rămâne constantă, dar forma și conținutul se înnobilează.

Pentru ca fermentația benefică să poată avea loc sunt necesare câteva condiții. Una dintre acestea este calitatea făinii, adică materia primă. Cu toată considerația față de ființa umană în general, dar nu putem trece sub tăcere faptul că atunci când Dumnezeu transformă un erudit spre slava Sa rezultatul va fi în mod incontestabil fenomenal față de transformarea unui om de rând. Experiența spirituală a lui Saul din Tars poate servi ca cea mai bună ilustrație a acestei realități.

Alte condiții necesare fermentării optime a vieții spirituale sunt temperatura necesară și încă un detaliu aparent minor dar semnificativ, ocrotirea de curenți de aer nedoriți. Aplicația nu mai are nevoie de cuvinte. Curenții străini pot zădărnicii prosperitatea spirituală și dezvoltarea spirituală în mod foarte serios. Ocrotirea de influențele malefice este o responsabilitate care aparține fiecărui om în parte. Este dureros ca un început promițător să se dezvolte într-o direcție care ratează ținta pusă de Isus.

Doamne, creșterea mea spirituală să fie permanent sub ocrotirea și grija Ta și ferește-mă de curente care ar putea să deturneze procesul transformării mele în omul de care ai nevoie. Amin!

Varianta audio:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *