018 – Abrupt

Să dăm la o parte… păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte Evrei 12:1

Drumul vieții spirituale are uneori un aspect abrupt. Panta căderii este foarte înclinată și atunci când alunecăm există riscul să nu ne putem opri decât după ce pierdem un număr dureros de mare de pași pe care trebuie să-i facem înapoi în condiții deosebite. Păcatul care ne înfășoară așa de lesne, din textul de mai sus, este o metaforă  adecvată când este vorba despre natura noastră marcată de existența și acțiunea răului moral, adică păcatul. Când păcatul ne înfășoară, el ne limitează atât discernământul, pentru că ne obturează vederea, cât și reacția de autoprotecție, pentru că membrele ne sunt imobilizate. Numai când decidem să rupem vraja în care ne ține păcatul, puterile cerului ne vor elibera din înfășurarea paralizantă a nelegiuirii. Între timp am pierdut altitudine prețioasă din cauză că drumul căderii este abrupt și la fel de abrupt este și drumul întoarcerii.

Apostolul ne dă un sfat extrem de prețios pentru a ne face în stare să alergăm ferm pe drumul care urcă spre casă. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre. Imaginea mersului lui Petru pe apă ilustrează cât se poate de bine soluția oferită de Pavel aici. Câtă vreme ochii lui au fost ațintiți la Învățătorul său, Petru a putut să se mențină deasupra suprafeței apei, în mod miraculos. Când a întors capul să vadă ce fac și ce zic, cum sunt frații rămași în corabie, Petru a pierdut contactul vizual cu Isus și a început să alunece rapid sub valuri. Panta căderii sale s-a dovedit a fi foarte abruptă. Foarte lesne l-a înfășurat păcatul și era gata să-l tragă la fund.

Când a căutat cu privirea disperată un punct de sprijin de care să se agațe, nici nu a apucat să strige după ajutor, pentru că mâna divină era deja acolo să-l ridice deasupra nivelului apei. Pe cât de abruptă i-a fost căderea, pe atât de rapidă i-a fost și recuperarea.

Doamne, la Tine privesc pentru ajutor, călăuzire și protecție atunci când cărările vieții devin alunecoase și abrupte. Numai la Tine este scăpare. Amin!

Versiunea audio:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *