În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, zice Domnul. Isaia 66:23
Ce frumos era pământul când a ieșit din mâna Creatorului! Dumnezeu a prezentat în fața universului o lume în care chiar ochiul Său atoatevăzător nu a putut găsi o pată sau o zbârcitură. Fiecare parte a creației ocupa partea care îi fusese desemnată și răspundea scopului pentru care fusese creat. Pace și bucurie sfântă umplea pământul. Nu era nici confuzie nici lipsă de armonie. Nu era nici o boală care să afecteze pe om sau animale și regatul plantelor era fără pată sau putrezire. Dumnezeu a privit către lucrarea mâinilor Sale, lucrată cu grijă de Domnul Hristos și a declarat că era ”foarte bună.”
Sabatul a fost sfințit la creațiune. Fiind rânduit pentru om, originea sa este timpul acela când „stelele dimineții izbucneau în cântări de bucurie, și când toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie.” (Iov 38, 7.)
Sabatul n-a fost dat numai pentru Israel, ci el a fost dat pentru lumea întreagă. El a fost făcut cunoscut omului în Eden și, asemenea celorlalte precepte ale Decalogului, este obligatoriu pentru totdeauna. „Câtă vreme nu va trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.” Atâta vreme cât există cerul și pământul, Sabatul va fi și mai departe un semn al puterii Creatorului. Și atunci când Edenul va înflori din nou pe pământ, ziua sfântă de odihnă a lui Dumnezeu va fi onorată de toți cei ce sunt sub soare. „În fiecare Sabat”, locuitorii pământului nou, slăvit, vor veni „să se închine înaintea mea — zice Domnul.” (Matei 5, 18; Isaia 66, 23.)
Dumnezeu ne învață că noi trebuie să ne adunăm în casa Sa pentru a cultiva atributele iubirii Sale desăvârșite. Aceasta va pregăti ființele de pe pământ pentru locașurile pe care Domnul Hristos S-a dus să le pregătească pentru cei ce îl iubesc. Acolo, ei se vor aduna în sanctuar în fiecare Sabat, în fiecare lună nouă, pentru a se uni în cele mai înălțătoare cântări, în laudă și recunoștință către Acela care șade pe tron și pentru Miel, în veci de veci.
Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ” de Ellen G. White. Traducere și adaptare: Adina Păltineanu
