Proslăviţi pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru – 4 mai

Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu. 1 Corinteni 6:20

Cum trebuie să-L urmăm pe Învățătorul nostru, aşa încât să putem învăţa de la El? Noi putem să cercetăm Cuvântul Său şi putem să ne familiarizăm cu viaţa şi faptele Sale. Cuvintele Sale trebuie să fie primite ca o pâine pentru sufletul nostru. În orice sferă ar putea fi pus un om, Domnul Isus a lăsat pentru noi urmele paşilor Săi. Ce avem de făcut este să Îl urmăm. Să cultivăm spiritul manifestat de Domnul Isus în vorbire şi să prezentăm adevărul aşa cum este el în Isus. Să urmăm exemplul Său, în special în ce priveşte iubirea şi curăţia inimii. Dacă eul nostru este ascuns cu Hristos, în Dumnezeu, când se va arăta Domnul Hristos, care este viaţa noastră, vom fi şi noi alături de Ei, împărtăşind slava Sa…

Inspirat de Duhul lui Dumnezeu, apostolul Pavel scrie că „orice faceţi”, chiar şi actul natural de a mânca sau a bea, ar trebui înfăptuit nu pentru a satisface un apetit pervertit, ci cu un sentiment de responsabilitate — „să faceţi pentru slava lui Dumnezeu”. Este necesar ca fiecare parte a omului să fie păzită; trebuie să veghem ca nu cumva ceea ce este introdus în stomac să izgonească din minte gândurile înalte şi sfinte.

Nu am voie să fac ce poftesc cu mine însumi? Întreabă unii, ca şi când am încerca să-i lipsim de un mare bine când le prezentăm necesitatea de a mânca în cunoştinţă de cauză şi conformându-şi toate obiceiurile alimentare legilor pe care le-a stabilit Dumnezeu.

Există drepturi pe care le are fiecare individ. Avem o individualitate şi o identitate proprie. Nimeni nu poate să-şi modeleze identitatea după aceea a vreunui alt om. Toţi trebuie să acţioneze personal, conform poruncilor propriilor conştiinţe. Cât priveşte responsabilitatea şi influenţa noastră, suntem răspunzători faţă de Dumnezeu pentru că ne tragem viaţa de la El. Pe aceasta n-o obţinem din fiinţa umană, ci numai de la Dumnezeu. Suntem ai Lui prin creaţie şi prin răscumpărare. Nici măcar trupurile noastre nu ne aparţin, ca să le tratăm cum ne place, să le deteriorăm prin obiceiuri care duc la degradare, făcând imposibilă slujirea desăvârşită faţă de Dumnezeu. Vieţile şi toate capacităţile noastre Îi aparţin. El are grijă de noi în fiecare moment; El păstrează mecanismul viu în acţiune; dacă am fi lăsaţi o singură secundă să îl ţinem singuri în funcţiune, am muri. Depindem total de Dumnezeu.

Învățăm o lecţie măreaţă când înţelegem raportul dintre noi şi Dumnezeu şi dintre Dumnezeu şi noi. Cuvintele: „Nu știți că… voi nu sunteţi ai voştri? căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ” ar trebui să le avem întipărite viu în minte, pentru a putea recunoaşte întotdeauna drepturile pe care le are Dumnezeu asupra talentelor, averii, influenţei noastre, asupra propriilor noastre persoane. Trebuie să învăţăm cum să tratăm acest dar al lui Dumnezeu în minte, în suflet, în trup, pentru a-I aduce, ca proprietate pe care a cumpărat-o, o slujire sănătoasă, plăcut mirositoare. – Special Testimonies, Series A 9:58, 59.

Devoționalul este din cartea ”Reflecting Christ”  de Ellen G. White.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.