Înţelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică. Şi roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace. Iacov 3:17-18
Ori de câte ori are loc o unire cu Hristos acolo se dă pe față dragoste. Orice alte roade am putea să aducem, dacă lipsește iubirea, nu sunt de nici un folos. Dragostea față de Dumnezeu și față de aproapele este chiar esența religiei noastre. Nimeni nu poate să-L iubească pe Hristos și să nu iubească pe copiii Săi. Când suntem uniți cu Hristos, avem gândul lui Hristos. Puritatea și dragostea strălucesc în caracter, blândețea și adevărul conduc viața. Chiar și expresia chipului se schimbă.
Hristos care locuiește în suflet exercită o putere transformatoare, și aspectul exterior mărturisește despre pacea și bucuria care domnesc în interior. Noi ne însușim dragostea lui Hristos, așa cum mlădița primește seva din viță. Dacă suntem altoiți în Hristos, dacă suntem uniți fibră cu fibră cu Vița cea Vie, vom dovedi faptul acesta aducând ca roadă ciorchini îmbelșugați de roadă divină. Dacă suntem conectați la Lumină, vom fi canale de lumină, iar în cuvintele și lucrările noastre noi vom reflecta lumina aceasta către lume.
Cei care sunt cu adevărat creștini sunt legați de lanțul iubirii care leagă pământul de cer, care îl pune în legătură pe omul limitat cu Dumnezeul infinit. Lumina care strălucește pe fața lui Isus Hristos strălucește în inimile urmașilor Săi, spre slava lui Dumnezeu.
Privind, suntem schimbați; și pe măsură ce medităm asupra desăvârșirii Modelului divin, vom dori să devenim în întregime transformați și reînnoiți după chipul curăției Sale. Prin credința în Fiul lui Dumnezeu are loc transformarea aceasta în caracter și copilul mâniei devine copilul lui Dumnezeu. El trece de la moarte la viață; el devine spiritual și discerne lucrurile spirituale. Înțelepciunea lui Dumnezeu îi luminează mintea și vede lucrurile minunate ale Legii Sale … Pentru că ajunge să fie ascultător de Dumnezeu, are gândul care era în Hristos și voința lui Dumnezeu devine voința lui.
Cel care se așază fără rezerve sub îndrumarea lui Duhului lui Dumnezeu va descoperi că mintea lui se lărgește și se dezvoltă. În slujba lui Dumnezeu, el nu obține o educație unilaterală și deficitară, care dezvoltă un caracter unilateral, ci una care are ca rezultat simetria și desăvârșirea. Slăbiciunile care s-au manifestat într-o voință șovăitoare și un caracter slab sunt biruite, pentru că evlavia și devoțiunea continuă aduc omul într-o relație atât de strânsă cu Hristos, încât are gândul lui Hristos. El este una cu Hristos, având principii temeinice si sănătoase. – Solii alese, p. 337-339.
