ʺTu eşti cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te -a binecuvîntat Dumnezeu pe vecieʺ Psalmi45:2.
Printr-un efort sârguincios, toţi pot dobândi deprinderea de a citi în mod inteligibil şi a vorbi cu un ton plin, clar, un sunet rotund şi într-un mod distinct şi impresionant. Făcând astfel, noi putem mări foarte mult eficienţa noastră ca lucrători ai Domnului Hristos.
Fiecare creştin este chemat să facă cunoscut şi altora bogăţiile nemărginite ale Domnului Hristos; de aceea el ar trebui să tindă spre desăvârşirea vorbirii sale. El ar trebui să prezinte Cuvântul lui Dumnezeu într-un aşa mod, încât să-L recomande ascultătorilor. Dumnezeu nu doreşte ca instrumentele Sale omeneşti să fie needucate. Nu este voinţa Sa ca omul să micşoreze sau să degradeze influenţa cerului care, prin el, se revarsă asupra lumii.
Noi ar trebui să privim la Domnul Hristos, exemplul nostru desăvârşit; noi ar trebui să ne rugăm pentru ajutorul Duhului Sfânt şi în puterea Sa, ar trebui să căutăm a pregăti fiecare organ al corpului pentru o slujire desăvârşită.
Acest lucru este valabil, în mod deosebit, pentru aceia care sunt chemaţi să desfășoare o activitate publică. Fiecare slujitor al lui Dumnezeu şi fiecare învăţător al adevărului ar trebui să fie conştient de faptul că ei dau oamenilor o solie ce cuprinde interese veşnice. Adevărul rostit îi va judeca în ziua socotelilor finale. În cazul unor suflete, felul în care cineva rosteşte solia, va determina primirea sau respingerea ei. De aceea, cuvântul să fie astfel rostit încât el să fie atractiv pentru înţelegere şi să impresioneze inima. El ar trebui rostit rar, în mod solemn şi distinct şi totuşi cu toată stăruința pe care importanța lui o cere.
Buna cultivare şi folosire a puterii vorbirii este legată de orice ramură a lucrării creştine; ea este prezentă în viaţa de familie şi în toate legăturile noastre, unii cu alţii. Noi trebuie să ne obişnuim a vorbi pe un ton plăcut, a folosi un limbaj curat şi corect şi cuvinte pline de amabilitate şi curtenitoare. Cuvintele dulci, amabile sunt ca roua şi ca o ploaie plăcută pentru suflet. Sfintele Scripturi ne spun despre Domnul Hristos că harul era turnat pe buzele Sale, pentru ca El să poată şti cum „să învioreze cu vorba pe cel doborât de întristare“. Psalmii 45, 2; Isaia 50, 4. Domnul ne cere ca „vorbirea noastră să fie totdeauna cu har“ (Coloseni 4, 6), „ca să dea har celor ce-l aud“, Efeseni 4, 29. -Parabolelele Domnului Hristos, 335, 336.
Devoționalul face parte din cartea Să fii ca Isus de Ellen G. White.
