Dezvoltare spirituală prin slujire, 18 septembrie

Daţi, şi vi se va da; ba încă vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura. Luca 6:38

Aceia care își dedică viața unei slujiri asemenea lui Hristos cunosc ce înseamnă adevărata fericire. Interesele și rugăciunile lor ajung mult dincolo de eul personal. Ei înșiși cresc pe măsură ce caută să-i ajute pe alții. Ei se familiarizează cu cele mai mari planuri, cu cele mai interesante acțiuni cutezătoare; și cum ar putea să nu crească atunci când se așază în canalul divin de lumină și binecuvântare? Aceștia primesc înțelepciune din cer. Ei se identifică din ce în ce mai mult cu Hristos în toate planurile Lui. Nu există nici o ocazie de stagnare spirituală. Ambiția egoistă și slujirea de sine sunt mustrate prin contactul constant cu interesele captivante, aspirațiile înălțătoare, care aparțin activităților înalte și sfinte. Mărturii pentru comunitate 9:42

Inteligențele cerești așteaptă să conlucreze cu unelte omenești, pentru ca acestea să poată dezvălui lumii ce pot deveni ființele omenești și ce pot realiza, prin influența lor, pentru salvarea sufletelor care sunt gata să piară. Cel care este cu adevărat convertit va fi atât de plin de iubirea lui Dumnezeu, încât va tânji să împărtășească și altora bucuria pe care el însuși o posedă. Domnul dorește ca biserica Sa să arate lumii frumusețea sfințeniei. Ea trebuie să demonstreze puterea religiei creștine. Cerul trebuie să fie reflectat în caracterul creștinului. Cântarea de recunoștință și laudă trebuie să fie auzită de cei din întuneric. Pentru veștile bune ale Evangheliei, pentru făgăduințele și asigurările sale, trebuie să ne exprimăm recunoștința, căutând să facem bine altora. Săvârșirea acestei lucrări va aduce raze de neprihănire cerească sufletelor obosite, descumpănite și suferinde. Este ca un izvor deschis pentru călătorul obosit de drum și însetat. Îngerii lui Dumnezeu sunt prezenți la fiecare lucrare de îndurare, la fiecare lucrare de iubire.

Lucrarea Domnului Hristos trebuie să fie exemplul nostru. Fără încetare, El a mers încoace și încolo, făcând bine. În templu și în sinagogi, pe străzile orașelor, în piețe și în ateliere, pe malul mării și printre dealuri, El a predicat Evanghelia și a vindecat pe cei bolnavi. Viața Sa a fost una de slujire altruistă și trebuie să fie manualul nostru. Iubirea Lui duioasă și plină de compasiune mustră egoismul și lipsa noastră de milă.

Oriunde mergea Hristos, El împrăștia binecuvântări în calea Sa. Cât de mulți dintre cei care pretind a crede în El au învățat lecțiile Lui de bunătate, de milă duioasă, de iubire neegoistă? Ascultați glasul Lui cum vorbește celor slabi, obosiți, neajutorați: “Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă”. (Matei 11, 28.) Nu a existat nici o oboseală a răbdării Sale, nici o înăbușire a iubirii Sale. – Mărturii pentru comunitate 9:30, 31

Devoționalul face parte din cartea  ”Lift Him Up”  de Ellen G. White 

Adaptare: Adina Păltineanu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *