Capitolul 48 – Judecata – partea a doua

Viața ta este alcătuită din trei lucruri – fapte, cuvinte și gânduri.

  1. Faptele tale. – Dumnezeu „va răsplăti fiecăruia după faptele sale.” Romani 2:6. Nu te amăgi pe tine însuți prin ceea ce mărturisești. „Cine trăiește în neprihănire este neprihănit.” Apostolul scrie despre cei care „se laudă că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc.” Tit 1:16. Nu ceea ce mărturisești, ci faptele tale îți determină destinul.
  2. Cuvintele tale. – „Vă spun că în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit.” Matei 12:36. „Din prisosul inimii vorbește gura.” Prin urmare, este corect ca viața ta să fie judecată după cuvintele tale. Frivolitatea nebună din inima ta se va manifesta în ușurătatea vorbirii. Neseriozitatea dinăuntru se revarsă în „vorbe pline de trufie despre lucruri de nimic.” Ura față de legea lui Dumnezeu și nelegiuirea din inima ta va duce la cuvinte împotriva standardul divin al neprihănirii. Când îți dai seama că până și cuvintele tale întâmplătoare și nefolositoare – și mai ales cuvintele rostite cu hotărâre și grijă – sunt înregistrate, s-ar putea foarte bine să rostești rugăciunea psalmistului: „Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele și păzește ușa buzelor mele!”
  3. Gândurile tale. – Faptele și cuvintele tale sunt văzute și auzite de către alții și pot fi controlate astfel încât adevărata stare a inimii tale nu este întotdeauna dezvăluită. Dar judecata nu va fi în conformitate cu standardele lumii. „El le-a spus: „Voi căutați să vă arătați neprihăniți înaintea oamenilor; dar Dumnezeu vă cunoaște inimile; pentru că ceea ce este înălțat printre oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu”. Luca 16:15. „Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii. Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.” Evrei 4:12, 13.

Legea lui Dumnezeu este spirituală și, prin ea, orice păcat ascuns va fi dezvăluit. „Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.” Eclesiastul 12:13, 14.

Întregul scop al Evangheliei este de a te învăța cum poate fi împlinită în tine neprihănirea legii sfinte și desăvârșite  – prin Isus Hristos Cel neprihănit. Judecata va dezvălui toate faptele eului tău și în acea zi, binecuvântat ești tu, cel a cărui fărădelege este iertată, al cărui păcat este acoperit. Deoarece legea lui Dumnezeu este cea care va fi standardul judecății, nu este ciudat că Satana ar căuta să te determine să disprețuiești legea și să continui în păcat. Nelegiuirea este în profeție un semn special al zilelor din urmă. În aceleași zile din urmă, când „a venit ceasul judecății Lui”, nu vei fi surprins că mesajul de Evangheliei este, într-un sens special, o chemare la loialitate și ascultare.

Când vei fi pus față în față cu judecata, nu îți poți permite să tratezi cu dispreț legea care te plasează sub incidența păcatului. Acum, când nu numai în lumea care se declară fără Dumnezeu oamenii se grăbesc în păcat, ci și când chiar și în amvoanele lumii religioase legea lui Dumnezeu este tratată ca un lucru exterior,  a venit timpul ca Evanghelia să cheme cu „glas tare”, „Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui.” Apocalipsa 14:7.

Devoționalul face parte din cartea  ”Living by Faith”  de E. J. Waggoner și A.T. Jones

Traducere: Adina Păltineanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *