176 – Când sărăcia duce la bogății

Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului. Dar acum s-a arătat o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi Prorocii – şi anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. Romani 3:20-22

Unii oameni se tem ca nu cumva, punând accentul pe astfel de texte, legea să fie discreditată. Dar Dumnezeu, care este autorul textului, va avea grijă de onoarea propriei Sale Legi. Legea nu îl poate justifica pe călcătorul legii. Legea cere în viața omului neprihănirea perfectă care s-a manifestat în viața lui Hristos. Dar niciun om nu a trăit vreodată așa cum a trăit Hristos – toți sunt vinovați. Perfecţiunea şi măreţia legii îi conduce pe păcătoşi să strige: ”Ce să facem?”

Uneori vine ideea că dacă Hristos ar putea numai să șteargă înregistrarea trecutului, atunci individul s-ar putea descurca destul de bine. Aceasta era problema cu iudeii (Romani 10:2, 3). Nu este nimeni pe pământ care prin sine însuși să poată face o singură faptă la fel de curată și de lipsită de egoism ca și cum ar fi făcut-o Hristos. ”Orice nu vine din încredințare este păcat” (Romani 14:23).

Nu a existat niciodată un om mai bun decât Pavel, ca om. Dacă cineva, în afara lui Hristos, a făcut vreodată o lucrare bună, acesta a fost Pavel. Totuși el a considerat toate lucrurile pe care le avea ca o ”pierdere”, ca să-L poată câștiga pe Hristos (Filipeni 3:4). Psalmistul spune că Dumnezeu nu reține nimic bun de la cei care umblă în neprihănire. Dacă Pavel, înainte de a-L găsi pe Hristos, avusese ceva bun în natura lui, ar fi putut să ia aceste lucruri cu el. Dar el le-a considerat pe toate o pierdere.

Planul de mântuire este unul de dăruire şi de primire — dăruire din partea lui Dumnezeu și primire din partea omului. Mândria inimii disprețuiește această dependență de Dumnezeu; dar noi suntem lipsiți, cerșetori, nenorociți, săraci și goi. ”Căci cunoaşteţi harul (sau generozitatea, dăruirea – în alte traduceri) Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru voi, pentru ca, prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.” (2 Cor. 8:9).

Bible Studies on the Book of Romans, p. 7

Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,  A. T. Jones și E. J. Waggoner

Traducere: Roxana Duminică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *