Deci păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor şi să nu mai ascultaţi de poftele lui. … Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har. Romani 6:12,14
Este adevărat că omul poate trăi fără păcat? „Căci, atunci când eraţi robi ai păcatului, eraţi slobozi faţă de neprihănire.” (Romani 6:20). Știm cu toții ce înseamnă acest lucru. Experiența noastră din trecut nu este plăcută când o privim. De ce eram slobozi față de neprihănire? Pentru că eram robii lui Satana. ”Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit: viaţa veşnică.” (versetul 22).
În toată experiența noastră creștină am lăsat mici lacune ici și colo pentru păcat. Nu am îndrăznit niciodată să venim în acel punct în care să credem că viața creștină ar trebui să fie fără păcat. Nu am îndrăznit să credem sau să predicăm acest lucru. Dar în acest caz nu putem predica Legea lui Dumnezeu pe deplin. De ce nu? Pentru că nu înțelegem puterea îndreptățirii prin credință.
Fără îndreptățirea prin credință este imposibil să predici Legea lui Dumnezeu în plinătatea ei. A predica îndreptățirea prin credință nu ne abate de la Legea lui Dumnezeu și nici nu îi diminuează importanța, ci este singurul lucru care o înalță. Dacă un creștin comite păcat o parte din timp și trăiește în neprihănire în restul timpului, ar însemna că Satana și Hristos sunt în parteneriat. Dar nu există nicio legătură între lumină și întuneric, între Hristos și Belial. Ei sunt într-un antagonism total, până la moarte.
Acum vine întrebarea: cum voi deveni un slujitor al lui Hristos, ca să pot muri față de vechea mea viață? ”Dacă vă daţi robi cuiva ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi.” (versetul 16). În momentul în care mă predau lui Hristos, în acel moment sunt slujitorul Lui. Cum voi ști că Hristos îmi va accepta slujirea dacă i-o voi oferi? Pentru că El a cumpărat acea slujire și a plătit prețul pentru ea.
Waggoner, General Conference Bulletin, 1891, No. 10
Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, A. T. Jones și E. J. Waggoner
Traducere: Roxana Duminică
