O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?… Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Acum dar nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului. Romani 7:24,25; 8:1
În aceste cuvinte se află un gând practic. Și din aceasta se naște o întrebare care neliniștește pe mulți. Ei spun: „Eu cred toate acestea în teorie și știu că Hristos mă poate curăța de păcat. Dacă îmi mărturisesc păcatele, El este credincios și drept să mă ierte și să mă curețe de orice nelegiuire. Însă întrebarea mea este: „Mi-am mărturisit eu toate păcatele? Dacă aș fi sigur că am făcut acest lucru, atunci aș putea cere acea promisiune și aș crede că nu este nicio condamnare pentru mine.”
Cum vom ști că nu suntem sub condamnare? Mărturisește tot ce îți arată Domnul, dar nu te opri la jumătate de drum. Crede că Dumnezeu te iartă, și primește pacea Sa în inima ta. Dacă El îți arată alte păcate, mărturisește-le, crede că ele sunt iertate, și păstrează pacea Lui deplină.
Sunt însă suflete sincere care se lipsesc pe ele însele de binecuvântare și ajung în întuneric pentru că atunci când își mărturisesc păcatele, ei nu își însușesc iertarea și nu-I mulțumesc lui Dumnezeu pentru libertatea care trebuie să urmeze. Ideea că am mărturisit toate păcatele pe care le cunoaștem, dar fără să recunoaștem eliberarea de sub condamnare, aduce cu adevărat o acuzație gravă împotriva lui Dumnezeu. Îl prezintă pe Dumnezeu ca fiind Acela care iartă pe cei care au cea mai bună memorie. Însă doar memoria ta ți-a permis să îți amintești de păcatele pe care le-ai mărturisit? Cine ți-a amintit? Duhul lui Dumnezeu a fost Acela. Îl vom acuza oare pe Dumnezeu că a făcut o lucrare parțială? El L-a trimis pe Duhul Său Sfânt ca să-ți arate acele păcate. Să spunem cumva că El a reținut o parte din ele și nu ni le-a descoperit? El ne-a arătat exact ce a vrut El să mărturisim, și când am mărturisit, am împlinit gândul Duhului lui Dumnezeu și suntem liberi.
Waggoner, General Conference Bulletin, 1891, No. 12
Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, A. T. Jones și E. J. Waggoner
Traducere: Roxana Duminică
