În ziua a zecea a acestei a şaptea luni, va fi Ziua Ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele … Să nu faceţi nicio lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispăşirii, când trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru. Levitic 23, 27.28
În „copia adevăratului sanctuar”, în slujbele vizibile din sanctuarul pământesc, serviciile erau îndeplinite anual. Curățarea sanctuarului era încoronarea acelor slujbe anuale. Aceasta însemna îndepărtarea din sanctuar a tuturor „necurățiilor copiilor lui Israel… pentru toate călcările de lege prin care au păcătuit.” (Levitic 16:16)
În ziua aceea, care era Ziua Ispășirii, orice om din popor care nu lua parte la curățirea sanctuarului prin cercetarea inimii, prin mărturisirea și părăsirea păcatului, era îndepărtat pentru totdeauna. Astfel, curățirea sanctuarului se aplica tot atât de mult oamenilor cât și templului. Și toate acestea erau o „asemănare pentru vremurile de acum” (Evrei 9:9), sau „timpul prezent” (KJV).
Acel sanctuar era o copie a adevăratului sanctuar, care este sanctuarul și slujirea lui Hristos. Iar timpul acestei curățiri a adevăratului sanctuar este declarat în cuvintele:
”Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi Sfântul Locaş va fi curăţit” (Daniel 8:14), care este sanctuarul lui Hristos. Într-adevăr, sanctuarul în care Hristos este Mare Preot este singurul care poate fi curățit, pentru că este singurul sanctuar în care Hristos este Mare preot și slujitor, adevăratul cort „care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul” (Evrei 8:2).
Sfârșitul tainei lui Dumnezeu este sfârșitul lucrării Evangheliei: mai întâi, îndepărtarea oricărui păcat și aducerea neprihănirii veșnice – chipul lui Hristos deplin format în om – în fiecare credincios; iar în al doilea rând, distrugerea tuturor celor care nu vor fi primit Evanghelia, pentru că nu este voia lui Dumnezeu să continue să dea viață oamenilor, atunci când singura utilitate a vieții este să strângă mai multă suferință pentru ei înșiși.
Jones, The Consecrated Way, p. 81-84
Materialul face parte din cartea: Vestea bună cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, A. T. Jones și E. J. Waggoner
Traducere: Roxana Duminică
