40 Zile de rugăciune – Ziua 23 – Biruință deplină prin neprihănirea Domnului Hristos

Jones și Waggoner despre ”cum” se obține biruința

Jones și Waggoner au prezentat acest concept al biruinței asupra ispitei și a păcatului. Despre aceasta, E. J. Waggoner a scris:

Ce posibilități minunate există pentru creștin! La ce înălțimi de sfințire poate ajunge! Indiferent cât de mult s-ar lupta Satana împotriva lui, atacându-l acolo unde firea este cea mai slabă, el poate rămâne sub umbra Celui Atotputernic și poate fi umplut cu plinătatea puterii lui Dumnezeu. Cel care este mai puternic decât Satana poate locui în inima lui în continuu.” Hristos și neprihănirea Lui, 30-31

Waggoner a descris în continuare biruința pe care o poate avea creștinul  prin Hristos.

Am văzut că, prin natură, suntem toți robi ai păcatului și ai Satanei dar că, de îndată ce ne supunem lui Hristos, devenim eliberați de puterea lui Satana. … Deci, de îndată ce devenim eliberați de robia păcatului, devenim robii lui Hristos. Într-adevăr, însuși actul de a ne elibera de puterea păcatului, ca răspuns la credința noastră, dovedește că Dumnezeu ne acceptă ca robi ai Săi. Devenim, într-adevăr, robii lui Hristos, dar cel care este robul Domnului este un om liber, pentru că suntem chemați la libertate (Galateni 5:13), și acolo unde este Duhul Domnului, acolo este libertate (2 Corinteni 3:17).

Și acum vine din nou conflictul. Satana nu este dispus să-și abandoneze sclavul atât de ușor. El vine, înarmat cu biciul ispitei înverșunate, să ne aducă din nou în slujba lui. Știm din trista experiență că el este mai puternic decât noi și că fără ajutor nu îi putem rezista. Dar ne temem de puterea lui și strigăm după ajutor. Apoi ne amintim că nu mai suntem robii Satanei. Ne-am supus lui Dumnezeu și, prin urmare, El ne acceptă ca robi ai Săi. Deci putem spune împreună cu Psalmistul: „Ascultă-mă, Doamne, căci sunt robul Tău: robul Tău, fiul roabei Tale, şi Tu mi-ai desfăcut legăturile.” Psalmul 116:16. Dar faptul că Dumnezeu a dezlegat legăturile pe care Satana le aruncase în jurul nostru – și a făcut asta dacă noi credem că a făcut-o – este o dovadă că Dumnezeu ne va ocroti, pentru că Îi pasă de ai Săi și avem siguranța că Cel care a început o lucrare bună în noi „o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.” Filipeni 1:6. Și în această încredere suntem împuterniciți să rezistăm.

Din nou, dacă ne-am predat pentru a fi robii lui Dumnezeu, suntem robii Lui sau, cu alte cuvinte, suntem unelte ale neprihănirii în mâinile Lui. . . . Voința noastră constă în a alege dacă Îl vom lăsa sau nu să lucreze în noi ceea ce este bun.

Această idee de a fi unelte în mâinile lui Dumnezeu este un ajutor minunat pentru biruința credinței atunci când aceasta este înțeleasă pe deplin. Căci, observați, ceea ce va face o unealtă depinde în întregime de persoana în mâinile căreia se află.”  Ibid., 105-106

Lectură personală în vederea discuției:

Observați accentul continuu al lui Waggoner pe supunerea față de Hristos pentru biruință. Acest adevăr este simplu, dar eluziv. Waggoner a subliniat acest lucru când a scris că acest adevăr „este un ajutor minunat pentru biruința credinței atunci când este pe deplin înțeles”. Problema noastră este că nu l-am „înțeles pe deplin”. Cei ce vor fi gata să-L întâlnească pe Isus vor fi înțeles pe deplin și vor fi experimentat într-o asemenea măsură acest lucru, încât Isus Își va trăi viața pe deplin în ei.

Waggoner continuă și rezumă pașii pentru biruința asupra ispitei și păcatului:

”Întregul secret al biruinței constă, deci, în primul rând supunerea totală față de  Dumnezeu, cu dorința sinceră de a face voia Lui; apoi, știind că prin predarea noastră, El ne acceptă ca robi ai Săi; și atunci, reținând  acea supunere față de El și lăsându-ne pe noi înșine în mâinile Lui. Adesea, biruința poate fi obținută doar repetând fără încetare: „Doamne, cu adevărat sunt robul Tău; Eu sunt robul Tău și fiul roabei Tale; Tu mi-ai dezlegat legăturile.” Acesta este pur și simplu un mod stăruitor de a spune: „Doamne, m-am predat în mâinile Tale ca instrument al neprihănirii; să se facă voia Ta, și nu a cărnii.” Dar când ne putem da seama de forța acelui verset și vom simți într-adevăr că suntem slujitori ai lui Dumnezeu, imediat va veni gândul: „Ei bine, dacă sunt într-adevăr o unealtă în mâinile lui Dumnezeu, El nu mă poate folosi pentru a face rău cu mine și nici nu-mi poate permite să fac rău atâta timp cât rămân în mâinile Sale. El trebuie să mă păzească dacă sunt ferit de rău, pentru că eu nu mă pot păzi singur. Dar El vrea să mă păzească de rău, căci Și-a arătat dorința și puterea de a-Și îndeplini dorința, dându-se pe Sine însuși pentru mine. Prin urmare voi fi păzit de acest rău.’ Toate aceste gânduri pot trece prin minte instantaneu; și atunci odată cu ele trebuie să vină în mod necesar un sentiment de bucurie că vom fi feriți de răul temut. Această bucurie își găsește în mod natural expresia în mulțumire la adresa lui Dumnezeu și, în timp ce noi îi mulțumim lui Dumnezeu, vrăjmașul se retrage cu ispita sa, iar pacea lui Dumnezeu umple inima. Atunci vom descoperi că bucuria de a crede depășește cu mult toată bucuria care vine din îngăduința în păcat.” Ibid.

Aici vedem din nou că Waggoner a subliniat dependența noastră 100% de Dumnezeu pentru biruință – nu căutând la puterea proprie. Cheia constă în a ne preda în mâna lui Dumnezeu și a depinde de El pentru biruință. Suntem pur și simplu unelte în mâna Lui.

A. T. Jones și E. J. Waggoner au fost de acord cu privire la biruința pe care o poate avea credinciosul în Hristos. În Review and Herald din 1 septembrie 1896, A. T. Jones scria:
Niciodată nu se poate repeta prea des, că sub domnia harului este la fel de ușor să faci binele, așa cum sub domnia păcatului este ușor să faci răul. Așa trebuie să fie; căci dacă nu există mai multă putere în har decât este în păcat, atunci nu poate exista mântuire din păcat. . . . Dar harul nu este doar mai puternic decât păcatul. . . Acest lucru, oricât de bun ar fi, nu este totul. . . . Există cu mult mai multă putere în har decât în păcat. Căci „acolo unde păcatul abundă, harul s-a înmulțit și mai mult”. . . . Nimeni să nu încerce vreodată să-L slujească lui Dumnezeu cu altceva decât cu puterea prezentă, vie a lui Dumnezeu, care îl face un om nou; cu nimic altceva decât cu harul mult mai abundent care condamnă păcatul în trup și domnește prin neprihănire spre viața veșnică prin Isus Hristos, Domnul nostru. Atunci slujirea lui Dumnezeu va fi într-adevăr „în înnoirea vieții”; atunci se va constata că jugul lui este într-adevăr „bun” și povara lui ușoară; atunci slujirea lui se va dovedi într-adevăr cu „bucurie negrăită și plină de slavă”. 

Observați punctele cheie ale declarației lui Jones:

  • Când harul domnește în noi, este ușor să ascultăm de Dumnezeu. Aceasta a fost tema acestei cărți. Când înțelegem cum să-L lăsăm pe Hristos să-și trăiască viața în noi, nu există nicio luptă cu ispita. De ce? Obținem biruința lăsându-L pe Hristos să ne dea biruința, nu luptând cu ispita.
  • Jones ne-a avertizat: „Nimeni să nu încerce vreodată să-I slujească lui Dumnezeu cu altceva decât cu puterea prezentă, vie a lui Dumnezeu. . . ” Primim „puterea prezentă și vie a lui Dumnezeu” primind zilnic botezul cu Duhul Sfânt. De aceea este esențial să înțelegem și să experimentăm umplerea cu Duhul Sfânt. Fără aceasta, nu avem putere pentru biruință sau pentru slujire.
  • Neprihănirea va domni în noi „prin Isus Hristos, Domnul nostru”. Isus trăiește în noi prin botezul cu Duhul Sfânt. Neprihănirea Lui ne va fi „împărtășită”, nu doar „atribuită” în contul nostru, pe măsură ce învățăm cum să-L lăsăm să trăiască viața Sa în noi. Atunci nu mai „lăsăm păcatul să domnească în trupul nostru muritor” și nici nu „ascultăm de poftele lui”. (Romani 6:12)
Ziua 23 Cereri de rugăciune:

Roagă-te pentru :

  • Botezul cu Duhul Sfânt
  • Redeșteptare personală și în biserică
  • Ca Dumnezeu să conducă biserica la înțelegerea și experimentarea biruinței depline asupra ispitei prin credința în ascultarea fără pată a Domnului Hristos
  • Persoanele de pe lista ta de rugăciune
Ziua 23 Întrebări pentru studiu aprofundat: (pe baza lecturii de mai sus)
  1. Descrie pașii pe care Waggoner îi prezintă pentru biruința asupra ispitei și păcatului
  2. Adevărat sau Fals: Potrivit cu Jones, când harul domnește în noi, este ușor să asculți
  3. Ce înseamnă faptul că „neprihănirea lui Hristos ne este împărtășită”?
  4. Hristos și neprihănirea Lui este biruința noastră asupra păcatului, așa cum a fost prezentat de Jones și Waggoner; cum este Hristos locuind în noi biruința noastră asupra oricărui păcat?
  5. Potrivit lui Jones și Waggoner, noi toți suntem slujitori ai unui stăpân sau ai altuia. Al lui Hristos sau al diavolului, ce implică actul supunerii față de păcat?
  6. Cum pot cei captive, sau oamenii sclavi ai păcatului să fie desfăcuți din puterea stăpânului acestei lumi? (vezi Gal. 5:13, 2 Cor 3:17)
  7. Putem ști dacă îi aparținem lui Hristos sau diavolului? Ce asigurare avem că suntem ai lui Hristos? (vezi Psalmii 116:16) 
  8. În ce fel a fi instrumente în mâna lui Dumnezeu este garanția biruinței noastre? (vezi Filipeni 1)
Ziua 23 Pregătirea inimii/ provocare:
  1. Pe tot parcursul zilei, cere-I lui Dumnezeu să îți reamintească ce îți vorbește El în lectura de astăzi și în secțiunea de întrebări și discuții și să te ajute să le aplici în viața ta.
  2. Citește „Neprihănirea prin credință” de Dennis Smith, materialul din Ziua 24.
  3. Răspunde cu rugăciune la întrebările pregătitoare pentru Ziua 24, secțiunea de discuții și întrebări.

Traducere:   Adina Păltineanu și Roxana Duminică

Versiunea audio  min 17.07 – min 27.58

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *