Ai grijă de oile Mele

de Isa

„Mee arai hai chuay mai ka?” (Pot să vă ajut cu ceva?) i-am întrebat pe bărbatul și femeia thailandeză care stăteau lângă mine în timp ce îmi așteptam avionul în aeroportul internațional din Orlando. Au părut surprinși că le-am înțeles conversația și apoi au început să îmi împărtășească situația lor dificilă.

„Fratele meu zboară singur spre Thailanda”, mi-a spus femeia, „și mă îngrijorează cum va găsi terminalul și poarta de îmbarcare pentru zborul de legătură din Los Angeles, pentru că nu înțelege limba engleză.”

„Și eu mă duc în Thailanda!” i-am spus. „Când ajungem la LAX*, îl voi ajuta să-și găsească poarta de îmbarcare”.

Ușurarea le-a inundat fețele. „Mulțumesc! Mulțumesc!”, a spus ea în timp ce ne așezam să așteptăm anunțul de îmbarcare. „Numele lui este Wanchai.”

Curând  a fost un anunț, dar nu era unul pe care voiam să-l aud. Plecarea noastră urma să fie amânată din cauza unor probleme mecanice, iar până să ajungem în Los Angeles, eu aveam la dispoziție doar o oră pentru a prinde zborul de legătură. „Te rog, Doamne”, m-am rugat. „ajută-mă să ajung la timp la poarta de îmbarcare.”

Când în sfârșit am debarcat la LAX, am simțit o impresie puternică din partea Duhului Sfânt: „Ai grijă de oile Mele și Eu voi avea grijă de tine.”

„Doamne”, m-am rugat, „eu am grijă de Wanchai”. Dar abia când mi-am dat seama că eu și Wanchai trebuia să mergem la terminale diferite, am înțeles impactul poruncii lui Dumnezeu.

„Doamne, nu mi se pare rezonabil”, am argumentat. „Wanchai are o escală de șapte ore. Îl voi ruga să vină cu mine mai întâi la terminalul meu și să aflăm dacă mai pot prinde zborul. Dacă da, voi pune pe cineva să-l escorteze până la terminalul lui și” … Domnul m-a întrerupt brusc. „Ai grijă de el mai întâi, Isa! Ai grijă de oile Mele, iar Eu voi avea grijă de tine”. L-am ascultat pe Tatăl meu ceresc.

Am mers cu Wanchai până la terminalul său și am aflat numărul porții sale de îmbarcare. Apoi am mers la a mea. Dar am ajuns prea târziu! Trebuia să aștept până în dimineața următoare pentru a zbura.

Pentru câteva clipe am simțit o panică rece. Apoi am respirat adânc și m-am rugat: „Doamne, ai promis că vei avea grijă de mine. Sunt numai a Ta. Te rog să-mi arăți planul Tău și ajută-mă să-l urmez”.

I-am zâmbit lui Wanchai și l-am întrebat dacă îi este foame. „Da!”, a răspuns el. „Speram să mănânc la unul dintre restaurantele de aici. Vrei să mâncăm împreună?”

În următoarele trei ore am avut ocazia să vorbesc cu Wanchai despre dragostea lui Isus. Ce mare bucurie a fost să văd strălucirea din ochii lui în timp ce auzea Evanghelia!

În dimineața următoare, când am plecat de la hotel, m-am rugat: „Tată, din moment ce nu am închis un ochi în timpul ultimului zbor, Te rog să-mi asiguri un loc la fereastră pentru a-mi putea sprijini capul de perete și un loc liber lângă mine pentru a mă putea întinde în cele 11 ore de zbor.”

La aeroport am descoperit că avionul era plin și că nici măcar nu mi s-a garantat un loc. În timp ce așteptam la poarta de îmbarcare, am reflectat cu regret la rugăciunea mea de dimineață. „Doamne, dacă Ți-ar aduce mai multă slavă să rămân încă o zi pentru a împărtăși Evanghelia cu cineva, atunci voi rămâne”, m-am rugat. „Dar dacă Ți-ar aduce mai multă slavă ca eu să plec, atunci Te rog să-mi dai un loc în zborul de astăzi.”

Dumnezeu mi-a acordat într-adevăr un loc în acea zi. Dar nu orice loc. Am avut un loc la fereastră, la clasa întâi, un loc care se deschidea într-un pat!

În timp ce mă întindeam în confortul meu, am meditat la misiunea pământească a lui Isus. M-am gândit la modul în care El nu a trăit pentru a se mulțumi pe Sine, ci pentru a face voia Tatălui Său; cum a renunțat la Sine Însuși pentru a-i pune pe alții pe primul loc, chiar dacă asta L-a costat scump. Și Isus nu a avut parte de o călătorie la clasa întâi cât timp a fost pe pământ. El a călătorit la clasa cea mai modestă.

M-am gândit din nou la îndemnul Său: Ai grijă mai întâi de oile Mele.

„Îți mulțumesc, Isuse, pentru că ai avut grijă de noi mai întâi și pentru lecția specială pe care mi-ai dat-o cu Wanchai. Ajută-mă să pun oile Tale pe primul loc pentru tot restul vieții mele”.

Isa a lucrat ca misionară voluntară în mai multe țări asiatice, inclusiv în Thailanda, unde a predat Biblia și engleza ca limbă secundară. În prezent, ea lucrează într-o locație necunoscută. Din motive de siguranță, toate numele folosite sunt pseudonime.

* Aeroportul internațional din Los Angeles

Articol preluat de pe site-ul Revival and Reformation

Traducere: Adina Păltineanu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *