Țărmul mării sau deșert?

de Diana Fish

Și eu și soțul meu, Loren, aveam slujbele noastre de vis. El avea un cabinet de consiliere de succes, iar eu lucram în domeniul dezvoltării la Advent Health. Ne plăcea să trăim viața de pe malul mării, în Florida.

Dar ceva părea să ne lipsească. Am început să ne rugăm ca Dumnezeu să ne îndrume să activăm împreună în lucrare, cu normă întreagă. Cu toate acestea, în realitate, nu eram deschiși să fim conduși nicăieri în afară de Tennessee, unde locuiau copiii și nepoții noștri.

Pe negândite, am decis să particip la o conferință organizată de Departamentul Misiunea Femeii din cadrul Diviziunii Nord-Americane. A fost un timp de rugăciune plină de putere și de predare lui Dumnezeu. S-a întâmplat să trec pe lângă standul școlii adventiste indiene din Holbrook, în sala de expoziții a conferinței și am observat niște ceramică frumoasă făcută de elevi. Am cumpărat trei piese de ceramică horse-hair.

În timp ce făceam achiziția, o femeie de la stand m-a întrebat despre munca mea. Când i-am spus că lucrez în domeniul dezvoltării, ea a arătat cu entuziasm spre cealaltă femeie de la stand. „Ea este directorul nostru de dezvoltare și se pensionează”, a spus ea.

Mi-a spus că Holbrook se află în Arizona. „Nu există nicio șansă ca noi să ne mutăm acolo”, m-am gândit. Și eu și soțul meu aveam o slăbiciune pentru apă. Deșertul din Arizona nu se afla pe lista noastră de locuri în care voiam să locuim.

Au trecut șase luni, iar eu și Loren am continuat să ne rugăm. Un prieten l-a alertat pe Loren despre un post vacant de profesor de asistență socială la Southern Adventist University din Tennessee, iar noi am început să visăm să ne mutăm acolo.

Loren a luat o decizie de ultim moment de a participa la Sesiunea Conferinței Generale din 2015 din San Antonio, Texas. În timp ce se afla acolo, a văzut ceramică horse-hair în capătul celălalt al sălii de expoziții și, în curând, s-a trezit la standul școlii indiene Holbrook. O femeie de la stand a observat insigna lui cu literele „LCSW”. „Asta înseamnă ceva în domeniul „autorizat clinic”?”, a întrebat ea.

Loren a dat din cap. „Lucrător social autorizat clinic”, a spus el. „Avem și noi nevoie!”, a exclamat entuziasmată femeia.

Loren a zâmbit nervos, căutând să fugă, dar femeia a întrebat despre slujba soției sale. El a răspuns că ea lucra la departamentul dezvoltare la spitalul din Florida

„Și noi avem nevoie de așa ceva!”, a spus femeia, făcându-i cu mâna soțului ei, care se întâmpla să fie directorul liceului Holbrook. Mai târziu, Loren mi-a povestit ce se întâmplase.

„Oho”, am răspuns eu.

Săptămâni mai târziu, am decis să vizităm Holbrook la sfârșitul unei vacanțe. Înainte de a ajunge, Loren a primit un telefon de la Southern Adventist University. Nu obținuse postul. S-a instalat panica. Am simțit că Dumnezeu mă testa pentru a vedea dacă eram dispusă să merg oriunde mă va conduce El.

Împreună cu Loren am petrecut mai mult de nouă ore discutând cu personalul din Holbrook despre misiunea școlii față de copiii și tinerii nativ americani. Am aflat că personalul visa să aibă consiliere creștină disponibilă non-stop pentru elevii care se confruntau cu tulburări de stres post-traumatic și alte probleme de sănătate mintală. Noaptea aceea nu am putut dormi.

Dar, înainte de a deschide ochii dimineața, au început să îmi treacă prin minte gânduri despre cât de minunat ar fi să lucrez la Holbrook. Sărind din pat, am observat o carte cunoscută pe un raft. Am băgat mâna în rucsacul meu și am scos aceeași carte pe care Loren o primise la Sesiunea Conferinței Generale. O împachetasem în ultima clipă. Cartea se intitula „Urmează-L: oricând, oriunde, cu orice preț”, de Don Maclafferty. În acel moment am știut că Dumnezeu mă chema la școala indiană din Holbrook. I-am spus lui Dumnezeu că El va trebui să pună aceeași impresie în inima lui Loren. M-am rugat și am așteptat.

Câteva zile mai târziu, în timp ce intram în casa noastră din Florida, Loren m-a anunțat că se simțea convins că Dumnezeu vrea să ne mutăm la Holbrook. În acea seară ne-am trimis CV-urile și am început să împachetăm. Două săptămâni mai târziu am fost angajați. Suntem atât de bucuroși că L-am urmat pe Dumnezeu în Holbrook.

Această mărturie a fost scrisă de Diana Fish pentru revista Adventist Mission. Mulțumim Adventist Mission pentru că ne-a permis să împărtășim această experiență.

Traducere: Adina Păltineanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *