Avraam a ascultat de porunca lui Dumnezeu – 29 iunie

Pentru că Avraam a ascultat de porunca Mea şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orânduirile Mele şi legile Mele. Geneza 26:5

Exemplul personal [al lui Avraam], influenţa tăcută a vieţii lui zilnice erau o lecţie permanentă. Cinstea sa neşovăielnică, bunătatea şi politeţea lui neegoistă, care câştigaseră admiraţia împăraţilor, erau manifestate în familie. Viaţa lui radia în jur un parfum, o nobleţe şi o frumuseţe a caracterului, care spuneau tuturor că el era în legătură cu Cerul. El nu trecea cu vederea sufletul celui mai umil slujitor. În casa sa nu era o lege pentru stăpân şi alta pentru slujitor; un drum împărătesc pentru cel bogat şi altul pentru cel sărac. Toţi erau trataţi cu dreptate şi milă, ca împreună moştenitori cu el ai harului vieţii.

El „va porunci casei sale”. Nu se va da pe faţă nici o neglijare condamnabilă în a înfrâna tendinţele spre rău ale copiilor săi, nici un favoritism slab, neînţelept şi îngăduitor; nici o cedare în ceea ce priveşte convingerile sale cu privire la datoria faţă de cerinţele unei iubiri greşit înţelese. Avraam nu numai că avea să dea învăţături drepte, dar avea să menţină autoritatea unor legi drepte şi bune.

Cât de puţini sunt aceia din zilele noastre care sunt gata să urmeze pilda sa! Din partea prea multor părinţi se dă pe faţă un sentimentalism orb şi egoist, în mod greşit numit iubire, care se manifestă prin a-i lăsa pe copii — cu judecata lor neformată şi pasiunile lor nestăpânite — să facă ce vor ei. Aceasta este o adevărată cruzime faţă de copii şi un mare rău pentru lume. Îngăduinţa părintească, atunci când copiii greşesc, dă loc la dezordine în familie şi societate şi întăreşte în tineri dorinţa de a urma înclinațiilor lor, în loc de a se supune cerinţelor divine. Astfel, ei cresc, având o inimă împotrivitoare faţă de împlinirea voii lui Dumnezeu şi transmit spiritul lor nereligios şi nesupus copiilor şi copiilor copiilor lor. Asemenea lui Avraam, părinţii ar trebui să poruncească copiilor lor după ei. Ascultarea de autoritatea părintească să fie învăţată şi impusă ca fiind primul pas al ascultării de autoritatea lui Dumnezeu…

Aceia care caută să slăbească cerinţele Legii sfinte a lui Dumnezeu lovesc direct la temelia guvernării familiilor şi naţiunilor. Părinţii religioşi care dau greş în a umbla pe calea rânduielilor Lui nu pot porunci casei lor să ţină calea Domnului. Legea lui Dumnezeu nu este pentru aceştia o regulă a vieţii. Copiii, când îşi alcătuiesc căminurile lor, nu se simt obligaţi să-i înveţe pe copiii lor ceea ce ei înşişi n-au învăţat niciodată. Aceasta este cauza pentru care sunt aşa de multe familii netemătoare de Dumnezeu; de aceea sunt atâtea familii fără Dumnezeu…

Numai după ce părinţii vor umbla ei înşişi din toată inima în calea Legii lui Dumnezeu, numai atunci vor fi pregătiţi să poruncească copiilor lor după ei. În privinţa aceasta, o reformă este necesară — o reformă care să fie profundă şi cuprinzătoare. – Patriarhi și Profeți, p. 142, 143.

Devoționalul face parte din cartea ”Reflecting Christ”  de Ellen G. White.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.