Ana și primii ani ai lui Samuel – 30 iunie

Tânărul Samuel creştea mereu şi era plăcut Domnului şi oamenilor. 1 Samuel 2:26

Împlinirea jurământului Anei de a-l dedica pe copilul ei Domnului nu a fost amânată până ce putea fi dus la templu. De la primele clipe ale dezvoltării intelectului, a instruit mintea copilului să iubească și să se închine lui Dumnezeu și să se considere pe sine al Domnului. Cu fiecare obiect obișnuit care îl înconjura, ea căuta să-i conducă gândurile către Creator.

Când a fost despărțită de copilul ei, grija mamei credincioase nu a încetat. El a fost subiectul rugăciunilor ei. În fiecare an ea i-a făcut o mantie și când venea cu soțul ei la jertfa anuală, ea i-o dădea ​​copilului ca un semn al iubirii ei. Fiecare cusătură din haina aceea, însemna o rugăciune înălțată ca el să fie curat, nobil și cinstit. Nu a cerut ca el să fie grozav, dar a pledat cu seriozitate ca să fie bun.

Credința și devotamentul ei au fost răsplătite. A văzut pe fiul ei, în simplitatea copilăriei, umblând în dragoste și teamă de Dumnezeu. L-au văzut crescând până a devenit un bărbat plăcut lui Dumnezeu și oamenilor, umil, respectuos, prompt în serviciu și serios în slujba  Stăpânului divin…

Bine ar fi ca fiecare mamă să-și dea seama cât de mari sunt îndatoririle și responsabilitățile ei și cât de mare va fi răsplata credinței ei. Influența zilnică a mamei asupra copiilor ei îi pregătește pentru viața veșnică sau pentru moartea veșnică. Ea exercită în casa ei o putere mai decisivă decât ministrul la birou, sau chiar regele pe tronul lui. Ziua lui Dumnezeu va dezvălui cât de mult datorează lumea mamelor evlavioase pentru bărbații care au fost apărători neclintiți ai adevărului și reformei – bărbați care au avut curajul să facă și îndrăznească, care au rămas neclintiți în mijlocul încercărilor și ispitelor; bărbați care au ales interesele înalte și sfinte ale adevărului și slavei lui Dumnezeu, mai presus de onoarea lumească sau de viața însăși.

Când judecata se va ține și cărțile vor fi deschise;  când marele Judecător va spune  „bine, rob bun și credincios” și coroana slavei nemuritoare va fi pusă pe fruntea celui victorios, mulți își vor ridica coroanele în fața universului adunat și arătând spre mamele lor vor spune: „Ea m-a făcut tot ceea ce sunt prin harul Domnului. Instruirea și rugăciunile ei, au fost binecuvântate pentru mântuirea mea veșnică. „

Samuel a devenit un om mare în sensul cel mai deplin, așa cum socotește Dumnezeu caracterul … Tinerii ar trebui să fie instruiți să stea hotărâți pentru  ceea ce este drept în mijlocul nelegiuirii predominante, să facă tot ce le stă în putință pentru a opri progresul viciului și pentru a promova virtutea, puritatea și adevăratul curaj. Impresiile făcute asupra minții și caracterului în primii ani din viață sunt adânci și trainice. — The Signs of the Times, 3 noiembrie 1881.

Devoționalul face parte din cartea ”Reflecting Christ”  de Ellen G. White.

Traducere: Adina Păltineanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.