Strălucire şi măreţie este lucrarea Lui, şi dreptatea Lui ţine în veci. Psalmii 111:3
O rază a slavei lui Dumnezeu, o licărire a purității Domnului Hristos, pătrunzând în suflet, face fiecare pată de murdărie dureros de distinctă și descoperă diformitățile și defectele caracterului omenesc. Cum poate cineva care este adus în fața standardului sfânt al legii lui Dumnezeu, care dezvăluie motivele rele, dorințele nesfinte, necredincioșia inimii, necurăția buzelor și care expune viața, să se laude cu sfințenia sa? Faptele sale de lipsă de loialitate care desființează legea lui Dumnezeu sunt expuse vederii sale și spiritul său este copleșit și profund tulburat sub influențele cercetătoare ale Duhului lui Dumnezeu. El se detestă atunci când vede măreția, maiestatea, curăția și caracterul fără pată al Domnului Isus Hristos.
Când Duhul lui Hristos mișcă inima cu minunata sa putere de trezire, există în suflet un sentiment de lipsă, care duce la mustrări de cuget și la umilirea eului și nu să se umfle de mândrie cu ceea ce a realizat. Când Daniel a văzut slava și maiestatea care înconjurau solul ceresc care fusese trimis la el, el a exclamat văzând scena minunată: ”Eu am rămas singur şi am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsat, culoarea mi s-a schimbat, faţa mi s-a sluţit şi am pierdut orice vlagă. ”
Sufletul care este atins astfel nu se va înfășura niciodată cu îndreptățire de sine, sau cu veșmântul pretențios al sfințeniei; ci va urî egoismul său, va detesta iubirea de sine și va căuta, prin neprihănirea Domnului Hristos, acea curăție a inimii care este în armonie cu legea lui Dumnezeu și cu caracterul Domnului Hristos. Atunci el va reflecta caracterul Domnului Hristos, nădejdea slavei. Va fi pentru el cea mai marea taină faptul că Domnul Isus a făcut un sacrificiu atât de mare pentru a-l răscumpăra.
Cu o înfățișare smerită și buze tremurânde, va exclama: ”M-a iubit. S-a dat pe Sine Însuși pentru mine. A devenit sărac, pentru ca eu, prin sărăcia Sa, să pot fi făcut bogat. Omul durerii nu m-a disprețuit, ci a revărsat iubirea Lui nesecată, răscumpărătoare, pentru ca inima mea să poată fi curățită. Și m-a adus înapoi la loialitatea și ascultare de toate poruncile Sale. Bunăvoința, umilința, răstignirea Sa, sunt minuni care încoronează expunerea minunată a planului de mântuire… El a făcut toate acestea pentru a face posibil să-mi facă parte de propria Sa neprihănire, ca eu să pot ține legea pe care am călcat-o. Pentru aceasta Îl ador. Îl voi vesti tuturor păcătoșilor.” – The Review and Herald, 16 octombrie 1888.
Devoționalul este din cartea Reflecting Christ de Ellen G. White.
