„Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” Matei 4:10
Satana a căutat să pară că el lucrează pentru libertatea universului. Era determinat să facă argumentele sale atât de variate, atât de înșelătoare și de subtile încât toți să fie convinși că legea lui Dumnezeu era tiranică. Chiar și atunci când atârna pe cruce, asaltat cu cele mai puternice ispite, Domnul Hristos a fost victorios… Cu ultima suflare a exclamat: ”S-a isprăvit!” Bătălia fusese câștigată… Sângele Celui nevinovat fusese vărsat pentru cel vinovat. Prin viața pe care o dăruise, omul a fost răscumpărat de la moartea veșnică și pieirea celui ce avea puterea morții fusese sigilată.
Caracterul Satanei nu fusese clar dezvăluit îngerilor și lumilor necăzute până la moartea Domnului Hristos. Atunci insinuările și acuzațiile celui ce fusese odată un înger înălțat au fost văzute în adevărata lor lumină. S-a văzut atunci că pretinsul caracter fără pată era înșelător. Planul lui ascuns bine, de înălțare de sine la supremație a fost pe deplin înțeles. Minciunile lui au devenit evidente pentru toți. Autoritatea lui Dumnezeu a fost stabilită pentru totdeauna. Adevărul a triumfat asupra minciunii.
Caracterul de neschimbat al legii lui Dumnezeu a fost stabilit nu doar în mințile câtorva creaturi din lumea aceasta, ci în mințile locuitorilor universului ceresc. Acțiunea Satanei împotriva Domnului Hristos a fost vestită în toate lumile. Când această situație a fost în cele din urmă determinată, fiecare ființă necăzută și-a exprimat indignarea față de răzvrătire. Cu un singur glas au înălțat pe Dumnezeu ca fiind neprihănit, îndurător, plin de abnegație, drept…
Universul ceresc a asistat la armele care au fost alese de Prințul vieții – cuvintele Scripturii: ”Stă scris”; și armele folosite de prințul acestei lumi- minciuna și înșelătoria. Ei au văzut pe Prințul vieții acționând în liniile drepte ale adevărului, onestității și integrității, în timp ce prințul lumii și-a exercitat puterea de șiretenie, ascunderea intențiilor cu dibăcie, intrigă, dușmănie și răzbunare. Ei au văzut pe Cel care a purtat steagul adevărului sacrificând totul, chiar și viața Sa, pentru a păstra adevărul, în timp ce, cel care purta steagul răzvrătirii a continuat să-și întărească acuzațiile împotriva Dumnezeului adevărului.
Lumile cerești și cerul însuși au fost uimite de îndelunga răbdare a lui Dumnezeu… Domnul a demonstrat înțelepciunea și dreptatea Sa atunci când l-a alungat pe Satan din ceruri… Toate ființele necăzute sunt acum unite în a privi legea lui Dumnezeu ca fiind de neschimbat… Legea Sa s-a dovedit a fi desăvârșită. Guvernarea Sa este în siguranță pentru totdeauna. – The Signs of the Times, 27 august 1902.
Devoționalul este din cartea Reflecting Christ de Ellen G. White.
