Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, şi prinşilor de război, izbăvirea. Isaia 61:1
Nu mai fusese vreodată un evanghelist asemenea lui Hristos. El era Maiestatea cerului, însă S-a smerit luând asupră-I natura noastră, pentru a-i întâmpina pe oameni pe terenul lor. Tuturor oamenilor, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, Hristos, Solul legământului, le-a adus vestea mântuirii. Faima Sa ca mare Vindecător s-a răspândit în toată Palestina. Cei bolnavi veneau în locurile pe unde avea El să treacă pentru a-I putea cere ajutorul. Tot acolo veneau şi mulţi care erau dornici să-I audă cuvintele şi să primească o atingere a mâinii Sale. Astfel, El mergea din cetate în cetate, din orăşel în orăşel, predicând Evanghelia şi vindecându-i pe cei bolnavi — Împăratul slavei în veşmântul umil al omenescului.
El participa la marile sărbători anuale ale naţiunii şi vorbea mulţimii absorbite de ceremonialurile exterioare despre lucrurile cereşti, aducând veşnicia înaintea ochilor lor. El le-a adus tuturor comori din vistieria înţelepciunii. Le-a vorbit într-o manieră atât de simplă, încât nu aveau cum să nu înţeleagă. Prin metodele Sale specifice, El i-a ajutat pe toţi care se aflau în întristare şi necaz. El slujea sufletului bolnav de păcat cu har plin de blândeţe şi amabilitate, aducând vindecare şi tărie…
Ce viaţă încărcată a avut! El putea fi văzut zilnic intrând în locuinţele umile ale lipsurilor şi amărăciunii şi aducând speranţă celor lepădaţi de societate şi pace celor deznădăjduiţi. Plin de îndurare, cu o inimă blândă, compătimitor, El cutreiera, ridicându-i pe cei aplecaţi şi aducând mângâiere celor întristaţi. Oriunde mergea, El ducea binecuvântare.
În timp ce slujea celor săraci, Isus medita de asemenea şi asupra modalităţilor de a ajunge la cei bogaţi. El căuta să facă cunoştinţă cu fariseul bogat şi cultivat, cu evreul nobil şi cu conducătorul roman. El accepta invitaţiile lor, participa la sărbătorile lor, se familiariza cu interesele şi preocupările lor, pentru a căpăta acces la inimile lor şi a le descoperi bogăţiile nepieritoare.
Hristos a venit în această lume pentru a arăta că, primind putere de sus, omul poate trăi o viaţă neîntinată. Cu o răbdare neobosită şi făcându-Se util, în compătimirea Sa, El venea în întâmpinarea nevoilor oamenilor. Prin atingerea blândă a harului, El izgonea din suflet neliniştea şi îndoiala, preschimbând duşmănia în iubire şi neîncrederea în încredere…
La auzul vocii Sale, spiritul lăcomiei şi ambiţiei fugea din inimă şi oamenii se ridicau eliberaţi pentru a-L urma pe Mântuitorul. – Divina Vindecare, p. 22-25
Devoționalul este din cartea Reflecting Christ de Ellen G. White.
