”După cum mă silesc şi eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutând nu folosul meu, ci al celor mai mulți, ca să fie mântuiți” 1 Corinteni 10:33.
Există în inimile multora un element de egoism care se agață de ei ca lepra. Ei au consultat atât de mult propriile dorințe, propria lor plăcere și confort, încât nu simt că alții au drepturi asupra lor. Gândurile, planurile și eforturile lor sunt pentru ei înșiși. Ei trăiesc pentru sine și nu cultivă bunăvoința dezinteresată care, dacă este exercitată, va crește și se va întări până ce ar fi bucuria lor să trăiască pentru binele altora. Egoismul lor trebuie văzut și biruit, pentru că este un păcat dureros în ochii lui Dumnezeu. Ei au nevoie să exercite un interes mai special pentru omenire, și făcând astfel ei își vor aduce sufletele într-o relație mai strânsă cu Hristos și vor fi plini de duhul Său, astfel încât se vor lipi de El cu o tenacitate atât de hotărâtă încât nimic nu-i va putea despărți de iubirea Lui.
Omul a cărui experiență e cel mai puțin de invidiat este cel ce-și închide simpatiile în propria inimă. Cei care obțin cel mai mult de la viață, care simt adevărata satisfacție sunt cei care primesc pentru a da. Cei care trăiesc pentru sine sunt mereu în lipsă pentru că nu sunt niciodată satisfăcuți. Nu este nici un fel de creștinism să ne închidem mila în inimile noastre egoiste. Trebuie să aducem strălucire și binecuvântare în viețile altora. Domnul ne-a ales ca să fim canale prin care să transmită binecuvântările Sale.
Vine timpul când pământul se va clătina încoace și încolo și va fi îndepărtat ca un bordei. Dar gândurile, scopurile, faptele lucrătorilor lui Dumnezeu, deși acum nevăzute, vor apărea la marea zi a răzbunării finale și a răsplătirii. Lucruri acum uitate, vor apărea ca martori, fie să aprobe, fie să condamne.
Iubirea, curtoazia, sacrificiul de sine – nu sunt niciodată pierdute. Când cei aleși ai lui Dumnezeu vor fi schimbați în nemurire, cuvintele și faptele lor de bunătate vor fi descoperite și vor fi păstrate de-a lungul veacurilor veșnice. Nici o slujire neegoistă, oricât de mică sau simplă nu se pierde vreodată. Prin meritele neprihănirii atribuite a lui Hristos, mireasma unor astfel de cuvinte și fapte este pentru totdeauna păstrată.
Devoționalul face parte din cartea În locurile cerești (In Heavenly Places) de Ellen G. White. Pentru mai multe cărți scrise de Ellen G. White vizitați site-ul https://www.egwwritings.org și alegeți versiunea în limba română.
Traducere și adaptare: Adina Păltineanu
