ʺCăci Fiul omului este Domn şi al Sabatului… De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabatʺ Matei 12:8-12.
Isus a avut lecții pe care dorea să le dea ucenicilor Săi, pentru ca atunci când nu va mai fi cu ei, să nu poată fi induși în eroare de interpertările greșite ale preoților și conducătorilor privind corecta păzire a Sabatului. El a scos din Sabat tradițiile și pretențiile cu care îl împovăraseră preoții și conducătorii.
Trecând printr-un lan de grâu în ziua Sabatului, El și ucenicii Săi, fiind flămânzi, au început să smulgă spice și să le mănânce. Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: ,,Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.ʺ Pentru a răspunde acuzației lor, El a menționat acțiunea lui David și a tovarășilor să, spunând: ʺOare n-aţi citit ce a făcut David, cînd a flămânzit, el şi cei ce erau împreună cu el? Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor? Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuşi sunt nevinovaţi? Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul.ʺ
Dacă foamea excesivă a scutit pe David de încălcarea sfințeniei sanctuarului și a făcut actul său nevinovat, cu atât mai scuzabil a fost simplul fapt că ucenicii au smuls spice și le-au mâncat în ziua Sabatului! Isus a învățat pe ucenicii și pe dușmanii Săi că în primul rând era slujirea lui Dumnezeu și dacă oboseala și foamea însoțeau lucrarea, aveau dreptul să-și satisfacă nevoile omenești chiar și în ziua Sabatului…
Lucrările de milă și cele imperative nu sunt călcări ale legii. Dumnezeu nu condamnă aceste lucruri. El a declarat fapta de milă și necesitate de a smulge spice, a le freca în mâini și a mânca pentru a-și satisface foamea, ca fiind în conformitate cu legea pe care a proclamat-o El Însuși pe Sinai. Astfel El s-a declarat pe Sine Însuși ca fiind fără vină în fața cărturarilor, a conducătorilor și preoților, în fața universului ceresc, în fața îngerilor căzuți și a oamenilor căzuți. –Review and Herald, 3 august 1897.
Devoționalul face parte din cartea Să fii ca Isus de Ellen G. White.
